Un candidat fără maşină

Pentru că, pe de o parte, scorul arată tendinţele de moment ale electoratului român şi, pe de altă parte, ilustrează cum stă pe piaţa politică partidul respectiv, cum este perceput, dar şi cum îi funcţionează maşina electorală. Ei bine, marea dezamăgire s-a instalat, indiscutabil, în tabăra PNL. Sau, şi mai bine zis, în sufletul lui Crin Antonescu şi al celor din staff-ul său de campanie.

Toată lumea, inclusiv adversarii politici, aştepta cu mare interes să vadă cum este perceput de electorat „noul PNL”, cel de după debarcarea lui Tăriceanu şi preluarea acestuia de către Antonescu. De către prezidenţiabilul Crin Antonescu! Acum, cu rezultatele pe masă, ştim: PNL este în scădere de audienţă, iar Crin Antonescu nu s-a dovedit capabil nici să ridice partidul, să-l dinamizeze, să-i insufle entuziasm, şi nici să câştige încrederea electoratului. E un semn rău, pentru cineva care visează să câştige alegerile prezidenţiale. Aş spune că partidul, maşinăria sa electorală, activiştii din teritoriu nu s-au mişcat aproape deloc. N-au investit nici muncă, nici bani în campania abia încheiată. Or, oricât har oratoric ar avea, numai cu discursurile lui Crin Antonescu nimeni nu se putea aştepta la mai mult.

PNL chiar are o problemă. Stă prost în teritoriu, organizaţiile nu se mobilizează, nu trudesc pentru a cuceri, pentru a convinge electoratul. Vedem asta, foarte clar, şi la Arad, unde scrutinul de duminică a relevat scăderea liberalilor în preferinţele de vot ale electoratului local. Cu numai 12,33 la sută (în municipiu, cu doar 10,79 la sută!) voturi primite, Organizaţia judeţeană PNL Arad are toate motivele să fie urecheată de Centru. Nu i-am văzut pe liberalii arădeni dornici să câştige cât mai multe voturi. Nu i-am văzut nici în presă, dând semn că există, că-i interesează competiţia. Maşinăria lor este stricată, roasă de vechi şi nevindecabile neînţelegeri, de orgolii şi patimi bolnave. De aceea, în condiţiile date, visul lui Antonescu, de-a ajunge la Cotroceni, pare să devină o iluzie amară.