Zile de bătut apa-n piuă

„Este o lezarea a demnităţii, ceea ce
s-a întâmplat în jurul
grătarelor”, au conchis alţii, cu un
aer pretenţios şi grav. „Ce fel de
oameni sunt aceştia, de se îmbulzesc
aşa, pentru patru mici şi-o bere, oferite de
pomană?”, se întreba şi
întreba, cu o uimire care poate prindea bine la
un străin, nicidecum la o româncă
get-beget, o moderatoare a unei dezbateri
„filosofice”, pe tema decăderii
românilor de azi.

Au fost discuţii care nu aveau alt rost
decât să umple spaţiul şi timpul
unor televiziuni lipsite de inspiraţie, adică
de adevăraţi profesionişti. Pentru
că îmbulzeala de la micii lui Vanghelie
urmează unei „tradiţii” care se
repetă, periodic, în fel de fel de forme.
Îmbulzeală vezi la Bobotează, pentru o
sticlă cu aghiasmă. Povestea s-a repetat,
recent, la Praznicul „Izvorul
tămăduirii”, când şi la ora
nouă, seara, sute de oameni mai stateau la
coadă ca să ia apă sfinţită.
Înghesuială vedem şi la sarmalele ori
la fasolea care se dau la biserici, cu prilejul unor
pelerinaje, ori prin pieţe, de 1 Decembrie, Ziua
Naţională a României. Şi cine
oare, dacă nu un cunoscut canal tv., a lansat moda
fasolei cu ciolan, de 1 Decembrie?!

Nu e cazul ca acei domni şi acele doamne să
se întrebe „ce fel de popor suntem”.
(În paranteză fie spus, suntem exact poporul
pe care îl creează televiziunile). Peste tot
în lume, unde se oferă ceva pe gratis
populaţiei, ori unde se poate cumpăra ceva la
preţ convenabil, vom vedea aceleaşi imagini,
aceeaşi mulţime îmbulzindu-se. Am
văzut lume mai bună decât a
noastră, la Londra ori la New York,
călcându-se în picioare la inaugurarea
unui magazin, când preţurile erau
promoţionale sau chiar se dădeau produse pe
gratis.

Decât atâtea ore de bătut apa în
piuă, era mai potrivit ca respectivii lupi
moralişti să se întrebe: oare, cum mai
trăiesc românii? Şi câţi
dintre ei n-or avea bani nici de-un mic şi-o bere?

Tristan Mihuţa