Despărţirea a fost „ambalată” frumos de cele două părţi, cum se procedează în astfel de cazuri: „Am reziliat amiabil contractul fără să existe nicio supărare de-o parte sau de alta. Adi a propus asta, spune că dorește să se dedice sută la sută familiei și școlii sale de fotbal. Îi respectăm decizia” (Pavel Piroș) versus „Nu am nimic cu nimeni, decizia am luat-o pe motive strict personale. Îmi doresc să mă ocup și mai mult de copiii mei, să mă dedic mai mult Școlii de Fotbal, iar dacă se ivește ocazia să antrenez. Am licența B UEFA de antrenor, mă gândesc să fac și A-ul. La Pâncota am trăit doi ani frumoși, cu mai multe bucurii decât tristeți” (Adi Rusu).
Neoficial, „ruptura” s-a produs după nişte declaraţii ale preşedintelui Pavel Piroş pe subiectul fierbinte al acestei toamne – restanţele financiare – , care-l amestecau în discuţie pe căpitanul Rusu, fără ca acesta să aibă vreo implicare. A fost, practic, picătura care a umplut paharul nemulţumirilor…