Agenția MEDIAFAX vă prezintă, în sinteză, mesajele prezidențiabilor, ce îi recomandă pentru funcție și prin ce vor să convingă electoratul să îi voteze. Lista candidaturilor rămase definitive la prezidențiale cuprinde 14 persoane. Primii cinci candidați pe buletinele de vot sunt Klaus Iohannis – susținut de PNL, Theodor Paleologu – PMP, Dan Barna – Alianța USR-PLUS, Kelemen Hunor – UDMR și Viorica Dăncilă – PSD.

Următorii candidați sunt: Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitatea Națională (ADN), Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc (PNR), Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie (PNR), John-Ion Banu – Partidul Națiunea Română (PNR), Mircea Diaconu – Alianța „Un Om”, Bogdan Stanoevici – independent, Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Viorel Cataramă – Dreapta Liberală (DL) și Alexandru Cumpănașu – independent.

Klaus Iohannis

Site-ul președintelui Klaus Iohannis conține informații biografice, date despre primul mandat la Cotroceni, cât și mai multe poze cu acesta, inclusiv din tinerețe. Șeful statului are fotografii alături de Donald Trump, Emmanuel Macron, Angela Merkel, dar și de la vizita Papei Francisc în România. Portalul on-line este împărțit în patru secțiuni, cea intitulată „România normală” fiind un loc în care oamenii pot lăsa mesaje și sugestii despre cum ar vrea ei să arate țara noastră, la orice capitol, mediu, educație, instituțiile statului, administrație, sănătate, etc. Ceea ce lipsește deocamdată de pe site-ul prezidențiabilului PNL, Klaus Iohannis, este un program de candidat care să conțină obiectivele sale pentru a convinge electoratul să îi acorde un al doilea mandat la Cotroceni.

Viorica Dăncilă

Liderul PSD Viorica Dăncilă încă nu are un site oficial de prezidențiabil al partidului. Cu toate acestea, ea și-a lansat sâmbătă, prima zi oficială a campaniei electorale, la Romexpo, programul de candidat. Dăncilă propune un program în 10 puncte, printre care funcționarea non-stop a Palatului Cotroceni și a Administrației Prezidențiale. „Mă voi asigura că Palatul Cotroceni și Administrația Prezidențială vor funcționa 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Văd instituția prezidențială ca pe o cameră de gardă, mereu deschisă pentru urgențele de care, din păcate, România nu duce lipsă”, a spus Viorica Dăncilă. Un alt punct este reprezentarea intereselor tuturor românilor, inclusiv ale celor din străinătate, precizând că în deplasările ei peste hotare „va include întâlniri de lucru cu comunitățile de români”. De asemenea, liderul PSD spune că va schimba modelul politicii externe într-unul axat pe urmărirea interesului României. O altă prioritate este competitivitatea României la nivel european și internațional. Dăncilă mai susține accesul echitabil și universal la educație și sănătate, dreptul la locuire decentă, dreptul la mobilitatea muncii și la mobilitate socială

Dan Barna

Site-ul lui Dan Barna prezintă informații despre candidatul Alianței USR-PLUS la prezidențiale, precum și programul de candidat pe care acesta l-a lansat vineri, la Sibiu, orașul său natal. „Suficient de idealist încât să vreau să trăim cu toții fericiți în România – nu în altă parte. Și suficient de realist încât să am un plan concret despre cum să izbutim acest lucru”, se prezintă Dan Barna, pe portalul on-line. În programul său de candidat care are 10 puncte, ca și cel al Vioricăi Dăncilă, Dan Barna spune că CSAT, aflat în subordinea Președintelui României, trebuie reformat, în sensul în care „să gestioneze integrat comunitatea națională de informații, precum și comunitatea de politică externă”. Acesta propune și o reformă constituțională care să dea noi atribuții șefului de stat, cum ar fi posibilitatea inițierii unui referendum pentru dizolvarea Parlamentului. Dacă referendum este validat, atunci Legislativul este dizolvat. De asemenea, în cazul adoptării unei moțiuni de cenzură, Președintele României va avea posibilitatea fie de a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, fie de a dizolva imediat Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate. Dan Barna mai vrea ca bugetul alocat medicinei de familie să crească de la 6%, cât este în prezent, la 10%, un nivel apropiat de media statelor UE. Acesta are ca obiectiv și alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin. El consideră că numărul parlamentarilor trebuie să fie de 300, pentru a eficientiza și optimiza funcționarea Legislativului.

Theodor Paleologu

Site-ul candidatului PMP Theodor Paleologu la alegerile prezidențiale din noiembrie se deschide cu mesajul „să oprim drumul spre nicăieri”. Prezidențiabilul PMP spune a intrat în competiția pentru un mandat la Cotroceni, deoarece are convingerea că peste 5 ani va trăi „într-o Românie sigură, care își va apăra cetățenii, oriunde ar fi ei în lume, o Românie respectată atât în exterior — de către comunitatea internațională, cât și în interior — de către clasa politică”. Theodor Paleologu are un program în trei puncte, referitoare la „Mediere și educație”, „Meritocrație și Performanță” și „Siguranță și respect”. Acesta spune că își propune să fie un președinte activ, implicat, alături de fiecare român. Paleologu mai afirmă că vrea să lupte pentru modificarea Constituției și să se folosească de toate drepturile pe care i le oferă funcția de președinte pentru a își îndeplini viziunea și obiectivele. Paleologu încheie prin a spune că își asumă „rolul de a contribui decisiv la renașterea României”.

Kelemen Hunor

Un alt candidat la prezidențiale este liderul UDMR Kelemen Hunor. Acesta s-a încris în competiția pentru un mandat la Cotroceni sub sloganul de campanie „Respect pentru toți” . La desemnarea sa în forurile statutare ale Uniunii, pe 30 august, Kelemen Hunor afirma că întotodeauna UDMR a avut candidat la Președinția României, lucru care reprezintă „o chestiune de onoare”. „Întotdeauna am avut un candidat la Președinție, a devenit o chestiune de onoare pentru noi, deoarece suntem cetățeni egali ai acestei țări. Este nevoie de un candidat maghiar la Președinție de fiecare dată, este o obligație morală să avem un candidat. Nu este vorba despre mine, ci despre UDMR și comunitatea maghiară din România. Când colegii mi-au spus că în 2019 eu trebuie să îmi asum acest rol, nu știam cum să răspund, deși aveam dubii să mă aliniez a treia oară la linia de start, dar nu am putut decât să spun că mă angajez cu mare stimă și reverență față de organizația noastră la acest rol”, a spus Kelemen Hunor. Kelemen Hunor mai propune, prin programul său, începerea cursurilor la ora 9.00, reducerea cu 30% a materiilor școlare și a numărului de ore, ore de educație fizică săptămânal, învățarea a două limbi străine până la terminarea liceului și Bacalaureat diferențiat. SURSA: MEDIAFAX