Birocraţia ne omoară. Iar unii dintre cei care au resimţi pe propria piele acest lucru sunt locuitorii din Ineu, dar şi conducerea oraşului. La doi ani distanţă de la semnarea contractului de restaurare a Cetăţii Ineului, au început şi lucrările propriu-zise. Acestea au stagnat din cauza unui aviz venit de la o comisie naţională. Totuşi, pe principiul mai bine mai târziu decât deloc, primarul Călin Abrudan a organizat o conferinţă de presă cu ocazia lansării lucrărilor, un moment atât de aşteptat de administraţia locală de pe Crişul Alb. Conferinţa a fost deschisă de către arhitectul Daniel Huţu, care a făcut o scurtă prezentare a obiectivului care va fi readus la viaţă. “În anul 1472 apare prima atestare documentară a cetăţii. Din construcţia iniţială, în prezent a mai rămas în picioare un singur turn. Ulterior, cetatea devine centru regional, care coordona 30 de sate. În secolul al XVI-lea, în urma războaielor purtate în zonă, cetatea a fost distrusă aproape în totalitate, iar în 1652 este menţionată finalizarea unei noi cetăţi, ridicate pe amplasamentul celei vechi. În 1870 construcţia, aflată în stare de degradare, este restaurată la cererea lui Peter Atzel, fost primar al Aradului. Ulterior, în 1904, cetatea devine ospiciu, iar în anii ‘70 a fost şcoală pentru copii cu nevoi speciale, după ce, în vremea respectivă, s-a intervenit agresiv asupra construcţiei. În 1990 clădirea a fost părăsită”, a explicat arhitectul.

Şi finanţarea
Costinel Corlan, cel care s-a ocupat îndeaproape de obţinerea finanţării pentru acest proiect, a vorbit despre dificultatea prin care s-a făcut rost de bani, dar şi despre birocraţia excesivă. “Prima încercare de atragere a fondurilor necesare pentru restaurarea cetăţii a fost în 2007, am încercat apoi şi în 2010, iar în 2011 cetatea a fost concesionată către o fundaţie culturală care s-a angajat că o reabilitează în cel mult cinci ani. De la momentul concesionării şi până în 2016 nu s-a întâmplat nimic, aşa că Primăria Ineu a cerut înapoi imobilul. Şi de atunci a început lungul drum al obţinerii finanţării europene. Cel mai greu a fost să obţinem avizul de la Comisia Naţională pentru Monumente Istorice. După ce am obţinut finanţarea pe POR, a fost lansată licitaţia, iar în 2020 a fost semnat contractul cu firma Tehnodomus, care a câştigat licitaţia. Din acel moment, a fost nevoie de doi ani de zile pentru a obţine acel aviz. Ni s-au cerut tot felul de studii, de expertize, după ce le-am făcut ni s-a spus că nu mai este nevoie de ele. Păreau că vor să ne pună piedici, nu să ne ajute. În final, am ajuns la demararea lucrărilor a acestui proiect care are o valoare de peste 23 de milioane de lei. Ca o comparaţie, suprafaţa desfăşurată a Cetăţii Ineului are 6.600 de metri pătraţi, iar cea a Castelului Corvinilor are 6.000 de metri pătraţi. Statul a alocat peste 60 de milioane de euro pentru restaurarea Castelului Corvinilor, iar noi trebuie să ne încadrăm în aceşti 23 de milioane de lei. Nu ştim dacă suma alocată este suficientă pentru tot ce vrem să facem, dar vom vedea”, a spus Corlan.

Ulterior, reprezentanţii firmei care au întocmit proiectarea tehnică, formată din arhitecţi, au făcut o prezentare a ceea ce au găsit în Cetatea Ineului până acum, dar şi despre cum se va transforma obiectivul. Iar, dacă lucrările vor respecta proiectul, Cetatea Ineului va deveni o clădire grandioadă, un obiectiv istoric important la nivel naţional, chiar şi internaţional.

În final, primarul Ineului, Călin Abrudan, a ţinut să le mulţumească tuturor celor implicaţi în acest proiect.

Termen: 2025
Teoretic, restaurarea şi reabilitarea funcţională a Cetăţii Ineului ar trebui să se finalizeze în luna iunie a anului 2025. Dar, ţinând cont de faptul că firma Tehnodomus s-a făcut cunoscută prin întârzierea cu care finalizează lucrările pe care le câştigă, există o mare posibilitate ca termenul să fie devansat.