În  sala Teatrului de Marionete  Arad, s-a derulat, miercuri seara, acțiunea  caritabilă de strângere de fonduri pentru copiii săraci  inițiată de  către Școala Generală  „Iosif Moldovan” Arad.

Manifestarea a început prin cuvintele pline de căldură adresate celor prezenți de către consilierul municipal Adriana Chirilov și prof. Vida Andrea, directorul  Școlii Generale „Iosif Moldovan” Arad.  

S-au trăit momente de bucurie alături de glasurile limpezi și curate ale copiilor care ne-au adus aminte de frumusețea cîntecelor și obiceiurilor care ne-au încântat copilăria. Astfel au evoluat:  corul școlii-instructor prof. Laura Roșu; grupul vocal al copiilor de la ciclul primar-instructori înv. Iudit Venter și institutor Olga Indrieș; colindătorii clasei a III-a Step By Step-instructori prof. Rodica Onița și prof. Rodica Fărcuț.  Și pentru că a fost o seară târzie de iarnă, am fost emoționați de povestea „Fetiței cu chibriturile” pusă în scenă de micii actori ai școlii coordonați de înv. Ana Curetean,   și care ne-au adus aminte încă odată că nepăsarea ucide, că sărăcia e greu de purtat și de dus.  De departe, de demult, grupul folcloric vocal-instrumental al școlii  și grupul de dansatori, coordonați de prof. Angelica Pantin și prof. Cosmin Gavra, ne-au încântat sufletele, aducând   cu ei farmecul acelor vremuri în care lumea parcă era mai frumosă, mai răbdătoare și mai curată.

Ultima parte a acțiunii a fost expoziția  de obiecte realizate în parteneriat de către Șc. Gen. „Iosif Moldovan”- director prof. Andrea Vida, cu Școala Gen. Nr.5  Arad – director prof. Maria Pașcalău și Penitenciarul Arad-director comisar șef Mircea Goina.  Profesori, părinți și copii,  sub îndrumarea d-nelor profesoare Jocza Maria, Corina Ianchici, Angelica Pantin, Livia Pat (Șc. Gen. „Iosif Moldovan”),  Anca Săvan (Școala Gen. Nr.5  Arad)  și nu în ultimul rând deținuți ai Penitenciarului Arad,   coordonați de către personalul Serviciului de Educație Doina Miloș și Gabriela Dragomir,  care ne dovedesc nouă, celor aflați dincolo de gratii, că speranţa binelui nu a murit pentru ei, că sunt alături de cei mai puțin favorizați de soartă. Toți au au realizat lucrări minunate și le-au dăruit pentru a fi vândute, gândindu-se, la fel ca noi toți, la copiii care în această iarnă, nici hăinuțe groase, nici ghetuțe care să-i ocrotească de ger nu au.

Prin cumpărarea obiectelor expuse, invitații au dovedit că nu trec nepăsători pe lângă semenii lor și au adus un picurel de bucurie și speranță celor cărora soarta le-a surâs mai puțin.

JA-V.F.