„Ce face în prezent Daniel Dăianu, domnul academician? Suntem colegi în Secţia Economică de Ştiinţe Sociale şi Juridice a Academiei Române. Păi el se ocupă acum tot de o formulă, hai să o numesc nu neapărat a decomprimării, dar a dezechilibrelor, anume deficitul acesta fiscal major care se transpune şi în deficitul extern. Spunem noi twin deficits, deficitele gemene. Şi e zi de zi, cu riscurile de rigoare, nu, că ajungi în opinia publică “iar vorbeşte domnul X-ulescu”, spun despre mine, nu despre el, să tot spună “atenţie la deficitul ăsta, nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu-l corectăm, pierdem tot ce am câştigat în ultimele luni de zile, credibilitate, accesibilitate pe pieţele externe, rating de ţară şi aşa mai departe. Deci închei spunând că, într-un fel, acum la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe şi fiscale”, a spus Mugur Isărescu, la dezbaterea asupra lucrării „Crizele şi tentaţia autoritaristă”, autor academician Daniel Dăianu.

Guvernatorul BNR a afirmat că ambii sunt economişti de mai mult de 50 de ani şi au susţinut lucrările de doctorat în anii 80.

„Suntem economişti, spunem noi, de mai mult de 50 de ani. Eu am terminat în 1971, el în 1975, dacă nu mă înşel. Am lucrat 20 de ani în cercetare, eu aproape 20, el vreo 15 ani. Am avut acelaşi mentor, pe Costin Murgescu. El a creat mai mulţi economişti din această ţară. A fost şi directorul institutului în care am lucrat. Iar Daniel l-a avut conducător de doctorat pe o temă şi subliniez acest lucru pe care el o dezbate şi în prezent: problema echilibrului extern. Tema lui se numea echilibrul balanţei de plăţi şi legătura dintre echilibrul extern şi situaţia sau echilibrul intern. Aici sunt şi lucruri, cum spune el de multe ori, de bun-simţ. E clar că dacă strângi prea tare cureaua pe plan intern, ca să faci surplus extern, cum s-a făcut în anii 80, lucrurile vor rezista până la un anumit punct, după care explodează”, a declarat Mugur Isărescu.

El a menţionat că, după 1990, Daniel Dăianu a scris o lucrare în care vorbea despre „decomprimare”, respectiv reacţia economiei după liberalizare, caracterizată prin creşterea importurilor şi prăbuşirea exporturilor. După această dată, România a ajuns să aibă permanent deficit de balanţă de plăţi.

Sursa: AGERPRES