Pentru mine, a fi femeie azi înseamnă provocarea de a îmbina cât mai bine două lumi: cea a familiei și cea a profesiei, reușind în același timp să nu te pierzi pe tine.

Înseamnă să încerci să fii la fel de bună ca mama ta în a-ți educa copiii, a-ți susține soțul, a-ți construi căminul, dar a ține în același timp pasul cu vremea, să fii un bun profesionist în meseria ta, să atingi rezultate, uneori chiar să preiei lidershipul.

Înseamnă să-ți trezești copiii în fiecare dimineață și să-i pregătești pentru școală, să-i zâmbești soțului tău în timp ce-i pregătești cafeaua, să alergi printre task-uri, întâlniri, proiecte, încercând în fiecare moment să dai ce-i mai bun din tine. Înseamnă să-ți faci timp pentru activitățile copiilor tăi, dar mai ales pentru a-i asculta, înțelege, sprijini. Înseamnă să-i ajuți la teme, dar în același timp să râzi împreună cu ei, să te bucuri de provocările și reușitele lor, să tremuri pentru greșelile și spaimele lor. Să continui să-ți surprinzi soțul, chiar dacă anii petrecuți împreună depășesc distanța unui semimaraton, să-l faci să se simtă puternic lângă tine, îngăduindu-i luxul de a fi slab atunci când are nevoie să-l sprijini.

Și cum toate astea par mult prea simple, să încerci să rămâi tu: feminină, caldă, uneori fragilă. Să-ți acorzi timp pentru tine, pentru că dacă nu ești fericită în pielea ta nu vei reuși să împarți în jurul tău lumină. Să-ți păstrezi feminitatea și să înțelegi că nimic nu-ți dă dreptul la neglijență sau mediocritate. Că nimeni nu te va iubi dacă nu vei învăța în primul rând să te iubești pe tine. Să fii conștientă că sunt foarte importanți aburii de deasupra oalei cu „tocăniță”, dar nu vor suplini niciodată un sărut fierbinte. Pot cel mult să-l completeze. Să-ți dai dreptul de a fi uneori nesigură, de a te poticni și a cădea, pentru ca apoi să te cauți și să te regăsești.

Și nu în ultimul rând, a fi femeie azi înseamnă să-ți pese. Nu doar de cei care-ți sunt foarte aproape, ci de comunitatea ta. Să te gândești ce lume vrei să lași în urmă copiilor tăi și să încerci să o construiești în fiecare zi. Cu curaj și responsabilitate.

„Să fii conștientă că sunt foarte importanți aburii de deasupra oalei cu „tocăniță”, dar nu vor suplini niciodată un sărut fierbinte”