Jurnal Arădean: Domnule deputat, anul 2022 este aproape de final. Dumneavoastră cum îl apreciați, ca pe un an bun sau mai puțin bun?

Adrian Wiener: Cu siguranță este un an prost pentru majoritatea românilor. Pe de o parte războiul și consecințele lui: destabilizarea economică, spirala inflației, criza energetică, lipsa certitudinilor, chiar teama față de un viitor nesigur pe care o au mulți dintre compatrioții noștri; lumea se schimbă accelerat și din păcate guvernul și majoritatea parlamentară nu au fost în stare să găsească soluții nici măcar pentru cei mai vulnerabili dintre români. Sărăcirea accelerată a populației, dificultățile economice majore ale multor întreprinderi mici și mijlocii, incapacitatea de a asigura independența energetică a României după ce niciun megawat nou ca și capacitate de producție nu a fost inaugurat; lipsa voinței politice pentru reforme reale – pentru reforma administrativă și scăderea cheltuielilor acestui stat obez, incapacitatea de a aplana inechitățile – și aici mă refer în primul rând la pensiile speciale și statutul privilegiat al unor categorii; întârzierile din PNRR care ridică semne mari de întrebare asupra capacității instituționale de a implementa investițiile și reformele; toate acestea sunt realitățile politice și economice ale acestei țări care pare mai degrabă capturată decât administrată sau guvernată.

J.A.: În plan național, care au fost reușitele și care au fost nereușitele dumneavoastră în 2022?

A.W.: Am avut multe proiecte legislative inițiate, care sunt în diverse stadii ale procesului legislativ – unele au fost promulgate – spre exemplu scăderea TVA pentru panourile solare, panourile fotovoltaice și pompele de căldură și astfel accesibilizarea mijloacelor de independență energetică individuală. Altele sunt blocate – aș menționa aici propunerea de scădere a numărului de membri ai consiliilor de administrație a comitetelor directoare și a altor structuri parazit ale statului – devenite în fapt resursă pentru clientela politică a partidelor de sistem. Multe inițiative sunt pe traseu așteptând diferite avize și rapoarte, dar sper ca prin ele să ameliorăm sistemul public de sănătate și, în consecință, viața oamenilor. Cred în ceea ce fac și fac cu pasiune. Activitatea de opoziție politică la o Coaliție toxică pentru România este de asemenea o datorie; denunțarea derapajelor și a deciziilor proaste, a imposturii și a incompetenței, comunicarea publică a realității din spatele mesajelor triumfaliste și lipsite de substanță este obligatorie pentru noi. Ne-am asumat transparență și onestitate în politică și asta facem.

J.A.: Cum judecați Aradul în perspectiva anului 2022?

A.W.: Din păcate, Aradul este un oraș parcă îmbătrânit, capturat de o clică politică. Un oraș parcă fără perspective, cu o administrație fără viziune, incapabilă de a găsi o identitate și niște linii clare coerente de dezvoltare. Vorbim de peste 10 ani despre Cetate, este o marotă a fiecărui ciclu electoral, vorbim la fiecare alegeri de un nou spital municipal date fiind condițiile inacceptabile ale locației de acum, vorbim de soluții reale pentru fațadele centrului istoric al Aradului, de dezvoltarea transportului public local, de oportunități pentru tineri – Aradul fiind un loc din care în principiu se pleacă, cu o populație în scădere de la an la an. Nimic din toate astea nu se întâmplă. Din păcate, administrația locală pare inamicul dezvoltării Aradului. Aceiași oameni, aceleași structuri parazite de zeci de ani.

J.A.: Ce ar trebui să învățăm la finele acestui an? Ce trebuie să schimbăm pentru un viitor mai bun?

A.W.: Cred că mai degrabă ar trebui să găsim resursele pentru a face față schimbărilor inevitabile care vin peste noi; și la nivel individual și la nivel colectiv. Este absolut legitim să avem așteptări și să îi responsabilizăm pe cei care ne conduc; suntem într-o perioadă foarte complicată care necesită pricepere, respect și dăruire din partea decidenților; să nu ezităm să le cerem.

J.A.: În încheiere, ce vă doriți de la 2023? Ce le doriți cititorilor noștri?

A.W.: Un an mai bun, încredere, speranță și respect față de cel de lângă noi; să fim cu toții mai buni și mai calzi.