ADN literar cu mult "Teatru"

ARAD. În plin festival de teatru, în salonul roşu al Teatrului Clasic „I. Slavici”, prozatoarea Lia Alb a venit, vineri după-amiază, în faţa cititorilor cu noua sa carte…„Teatru”.

Prof. Lucia Cuciureanu, în „rolul” de moderator, a prezentat selectei audienţe portretul scriitoricesc al Liei Alb care, după şase romane, a adunat, de această dată, între coperţile unei cărţi, „trei texte dramatice care pun pe gânduri”: „La porţile lumii”, „Câţi suntem? Cine suntem?” şi „Terasa”. „În aceste piese există multe personaje simbolice care conferă textelor o anume poezie”, aprecia L. Cuciureanu, invitând apoi „în scenă” pe prozatorul Gheorghe Schwartz.

„Este o autoare care ştie să-şi aleagă personajele din imediata noastră activitate. Există ironie, duioşie dar şi foarte multă credinţă în scrierile Liei Alb”, spune autorul ciclului „Cei o sută”, concluzionând că „avem din nou în faţă un volum reprezentativ pentru autoare şi mişcarea literară arădeană”.

Din nou pe post de „critic de serviciu”, poetul Vasile Dan se bucură că „d-na Popescu, alias Lia Alb, publică teatru, pentru că aduce ceva în plus în literatura din această zonă. Teatrul ei poartă amprenta şi a timpului şi a prozei sale. Este un teatru liric, cu personaje arhetipale”.

Regizorul Laurian Oniga, cel care a pus în scenă piesa „La porţile lumii” (în 2004), apreciază că „Lia Alb este un om de cultură”, testele ei „sunt parabole” şi „ceea ce stârneşte pe regizor este un lucru mai rar în dramaturgia contemporană, faptul că există atitudine, puncte de vedere”.

Criticul literar Cheorghe Mocuţa găseşte „o legătură cu romanele sale” şi scriitoarea „se apropie de noi prin contemporanii noştri”.

În final, Lia alb a vorbit despre întâlnirile sale cu teatrul, despre prima piesă şi colaborarea cu regizorul Laurian Oniga şi, pentru că nimic nu este întâmplător pe lume, cum a apărut această carte la solicitarea Editurii Dacia din Cluj-Napoca.

Evident, scriitoarea nu a uitat să mulţumească prietenilor şi tuturor celor prezenţi la lansarea de la (şi cu) „Teatru”.

„D-na Lia Alb nu este un privitor indiferent la ceea ce se întâmplă în jur” (Laurian Oniga)