Primele șase luni de activitate parlamentară au însemnat, pentru aleșii ce reprezintă arădenii la București, peste 180 de inițiative legislative semnate, în jur de 60 de întrebări adresate, peste 25 de luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaților sau al Senatului și mai multe moțiuni de cenzură sau simple semnate de către cei trei senatori și șapte deputați pe care îi are Aradul. Unii dintre ei nu au scos niciun cuvânt, în timp alții au vorbit aproape cât toți ceilalți laolaltă în primele șase luni ale lui 2019.

Cei șapte arădeni din Camera Deputaților au adunat laolaltă 18 minute și 41 de secunde vorbite în plenul Camerei, 131 de inițiative semnate, 10 luări de cuvânt și 8 moțiuni semnate, dar și 19 întrebări adresate în plen. Cei mai tăcuți aleși au fost cei ai PSD-ului, conform site-ului web al Camerei Deputaților, Dorel Căprar, Florin Tripa și Adrian Todora având laolaltă zero luări de cuvânt în primele șase luni ale anului.

Deputații

Căprar a semnat 15 inițiative legislative și nu a adresat nicio întrebare, Todor a semnat 18 inițiative legislative și a pus o întrebare legată de Școala Gimnazială din Zădăreni, în timp ce Tripa nu a întrebat nimic, dar a semnat 14 inițiative. Nici alesul UDMR Farago Petru, deputat de Arad, nu se poate lăuda cu mult mai multă activitate. Acesta a semnat moțiunea „Guvernul Dăncilă trebuie demis! Fără OUG-uri, fără parole de acces şi fără cozi la vot!” și 30 de inițiative legislative, însă vocea nu i-a fost auzită, având conform site-ului Camerei Deputaților zero luări de cuvânt în prima jumătate a lui 2019.

Mai vorbăreți

Ceva mai vorbăreți au fost Eusebiu Pistru și Glad Varga. Primul a semnat cinci inițiative legislative și a adresat o întrebare despre „Situația medicilor de familie din zone defavorizate”, având și o luare de cuvânt ce a durat patru minute și 44 de secunde. Mai exact, acesta a exprimat dezaprobarea grupului ALDE cu privire la moțiunea simplă „Lăcomia PSD-istă subminează economia naţională”, inițiată de membri ai grupurilor parlamentare USR, PNL și PMP. Glad Varga, deși a vorbit mai puțin, având două luări de cuvânt cu durata totală de trei minute și cinci secunde, a fost mai activ în ceea ce privește inițiativele semnate – 12 la număr și întrebările adresate. Acesta a formulat opt întrebări, pe teme precum deraierile repetate ale trenurilor, gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări, reciclarea deșeurilor, dar și situația clădirii poștei din Sânmartin, comuna Macea. Totodată, acesta și-a pus semnătura pe patru moțiuni, în prima jumătate a anului.

Cât toți ceilalți

De departe cel mai „bun de gură” a fost deputatul USR Arad Sergiu Vlad. Celor 37 de inițiative legislative semnate între ianuarie și iunie 2019 li se adaugă și trei moțiuni și zece întrebări formulate, pe subiecte precum concesionările apelor termale, situația pădurilor din zona Moneasa, amplasarea Monumentului Marii Uniri din Arad, groapa de gunoi ilegală din Vârfurile, dar și finanțarea centurii municipiului Arad. Pe lângă acestea, Sergiu Vlad a avut și șapte luări de cuvânt, cumulând zece minute și 51 de secunde, mai mult decât toți ceilalți deputați arădeni laolaltă.

Senatorii

Spre deosebire de platforma web a Camerei Deputaților, cea a Senatului ne arată doar câte luări de cuvânt au avut aleșii în ședințele de Senat, nu și câte minute au durat acestea, astfel că vom „contoriza” doar de câte ori au vorbit cei trei senatori arădeni în Senat, nu și cât. Totuși, unul dintre ei a avut secundele numărate, vorbind într-o ședință reunită a Parlamentului. Cel mai „liniștit” a fost nimeni altul decât senatorul PSD Mihai Fifor, care și-a pus semnătura pe 17 inițiative legislative și a avut două luări de cuvânt – una în aprilie și alta în februarie – aceasta din urmă însumând nouă cuvinte rostite de către alesul arădean.

Trei luări de cuvânt

Nici pe PNListul Ioan Cristina, senator de Arad, nu l-am putea lăuda. Acesta a semnat doar șase propuneri legislative, adresând și 11 întrebări și interpelări și semnând 4 moțiuni. Spre deosebire de Fifor, acesta a avut o singură luare de cuvânt, în plenul reunit al Parlamentului, vorbind timp de 30 de secunde, într-o dezbatere pe proiectul de buget național. În cei doi ani și jumătate scurși din mandatul de senator, Cristina a vorbit de trei ori în total, una dintre cuvântări fiind, de fapt, depunerea jurământului, pe 21 decembrie 2016. Cealaltă cuvântare a PNListului a fost în 2017, atunci când a citit declarația politică „Guvernul promisiunilor”, premier fiind atunci Sorin Grindeanu.

Mai activ

Și la Senat, ca la Camera Deputaților, cel mai activ ales arădean a fost cel al USR-ului. Medicul Adrian Wiener a semnat 29 de inițiative legislative și patru moțiuni, adresând și 24 de întrebări sau interpelări, mai toate pe teme de sănătate. Totodată, în primele șase luni, Wiener a înregistrat 14 luări de cuvânt în plenul Senatului și două în plenul reunit al Parlamentului, acesta vorbind acolo timp de patru minute și cinci secunde.

Până peste doi ani

Cei zece au fost aleși în 2016, urmând să ne reprezinte în Parlamentul până după luna martie 2021, atunci când vor avea loc următoarele alegeri legislative în România. Alegerile vor avea loc până cel târziu pe 21 martie, urmând să fie votați oameni pentru toate cele 329 de mandate de deputat și 136 de mandate de senator. Aradul are, momentan, șapte deputați și trei senatori, însă acest lucru se poate schimba în cazul în care numărul locuitorilor județului se modifică semnificativ. Legea spune că va fi alocat un deputat la fiecare 73 de mii de locuitori și câte un senator la fiecare 168 de mii, fără ca numărul de senatori dintr-o circumscripție electorală (județ, plus București și Diaspora) să fie mai mic de doi, iar cel al deputaților mai mic de patru.