ARAD. Un an cu provocări și o criză sanitară care s-a transpus rapid și în mediul economic. Anul 2020 a fost unul al adaptării pentru companii și în cele din urmă a inovației, în găsirea de soluții care să corespundă noii realități sanitare care s-a instaurat din luna martie odată cu starea de urgență impusă de COVID-19. Datele Direcției Județene de Statistică Arad confirmă dificultățile firmelor în a-și menține angajații, numărul total al salariaților scăzând cu peste 5.000!
Încă din primele două luni ale lui 2020, înainte de instaurarea pandemiei și stărilor de urgență și alertă, numărul salariaților a scăzut cu câteva mii. Dacă la sfârșit de 2019, Aradul avea 137.838 de salariați, în ianuarie numărul lor a fost de 134.846. Cea mai mare pierderea a fost în sectorul industriei și construcțiilor, sector care asigură aproximativ 47% din totalul locurilor de muncă. Luna februarie a însemnat o foarte ușoară revenire, cu o creștere de sub 1% a numărului total de angajați. Din luna martie a început, însă, adevăratul declin.
Analizând datele raportate de Direcția de Statistică legate de 11 luni din anul 2020, între martie și aprilie s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă. După o lună în care economia a fost pusă pe pauză, din cauza stării de urgență, Aradul a ajuns la doar 132.750 de salariați – 4.056 în agricultură, silvicultură și pescuit, 63.484 în industrie și construcții și 65.210 în servicii.
Numărul total al salariaților s-a menținut sub pragul de 133 de mii până în septembrie, cu un ușor trend ascendent în perioada iunie – noiembrie. În ultima lună raportată momentan – noiembrie 2020, Aradul avea un total de 133.243 de salariați, cu peste 5.000 mai puțini decât în luna noiembrie a anului 2019. Comparând sectoarele de activitate, în ceea ce privește agricultura și silvicultura nu au fost diferențe majore – aici masa de salariați fiind în jur de 4.000, dar industria și construcțiile au pierdut peste 3 mii de angajați. Și în servicii s-au diminuat locurile de muncă, de la 67.329 ajungând la 65.453.
1.371 mai mulți șomeri
Nu toți salariații care nu se mai regăsesc în raportările companiilor au ajuns în șomaj. Așa se face că, potrivit Direcției Județene de Statistică Arad, în noiembrie 2020 față de noiembrie 2019 numărul șomerilor era mai mare cu doar 1.371 de persoane. Aradul avea un stoc total de șomeri de 4.582 de persoane, ceea ce înseamnă o rată a șomajului de 2,2%.
Rată crescută în rândul femeilor
Comparând însă șomajul pe sexe putem spune că există o diferență accentuată între șomajul în rândul femeilor și cel în rândul bărbaților. Datele statistice arată că în iulie 2020 față de iunie 2020 au intrat în șomaj 691 de femei. Diferența s-a accentuat lună de lună, astfel că în noiembrie erau 2.672 de femei în șomaj față de 1.910 bărbați, ceea ce se transpune într-o rată a șomajului de 2,9 procente în rândul salariatelor față de 1,6% în rândul bărbaților.
Trimite articolul
X
Patrascu says: Nici o problema se va face angajari iar 1000de loaze se vor angaja in primarie si cja. Proba practica este tot cea veche 😜 inminarea plicului cu spaga la colector. Iar ce 4000 ramasi la capsuni si sparanghel.
Tincu says: Vine si foamea in curand. Asa transforma oranduirea bruxeleza oamenii in sclavi.
Nu ca n-ar fi ajuns sclavi deja…
Daci 
Emil says: Anul 2020 a fost unul extrem de dificil pentru oameni, Companiile au dat afara 5.000 de salariați în 11 luni.
Am reparat titlul pentru voi
Scortea Marius says: Ați pierdut 5000 de salariați? Vor urma mai mulți în ziua de azi ești sclav cu acte în regulă.
Paul says: Asta în Arad, lânga noi datele statistice anunță Timişul noul tigru economic al acestei părți de Europă. Ceea ce găsesc deosebit de interesant e faptul că în toți indicatorii statistici din ultimii 2 ani, paritatea economică inclusiv investiţională Timiș-București/Ilfov a devenit 1, în unele cazuri chiar 1,1;1,2 la 3, mai pe românește economic Timișul a ajuns să reprezinte peste o treime din capitală. Citat INS:
(…) Cei mai mulţi dintre candidaţii care au aplicat la joburi în luna Ianuarie, au o experienţă de peste 5 ani de zile (51%) şi au vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (34,4%), urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani (21,7%). Prin comparaţie, cei sub 25 de ani au fost mai puţin interesaţi de un nou job la început de an, însă se observă o creştere uşoară comparativ cu ultima lună din 2020.
O dinamică puternică a pieţei muncii a fost vizibilă cu precădere în Bucureşti/Ilfov şi Timiş, unde au fost înregistrate aproape 300.000 de aplicări respectiv peste 100.000 de aplicări, urmate de judeţe precum Cluj (47.000 de aplicări), Braşov şi Iaşi (cu cca. 40.000 de aplicări fiecare). În ansamblu, candidaţii au căutat joburi în special în domenii precum, inginerie, transporturi, IT&C şi medical & pharma(…)
