Analiza publicată de IȘJ Arad este structurată în două etape. Prima urmărește rezultatele oficiale obținute la examenele naționale în perioada 2020–2026 și legătura dintre notele de la Evaluarea Națională și cele de la Bacalaureat. A doua compară mediile obținute de clase în timpul anului școlar cu rezultatele de la examene, folosind date raportate de unitățile de învățământ și verificate împreună cu acestea.
În total, studiul a urmărit individual 6.190 de elevi din trei generații, de la Evaluarea Națională până la Bacalaureatul susținut patru ani mai târziu. Datele au fost anonimizate, fără publicarea rezultatelor individuale ale elevilor sau profesorilor. Pentru analiza diferențelor dintre notele din catalog și cele de la examene au fost luate în calcul 1.154 de clase a VIII-a din 106 unități de învățământ și 662 de clase din 37 de licee.
Documentul include și o comparație între Arad și două județe cu rezultate mai bune la Bacalaureat, denumite în studiu X și Y. Inspectoratul nu le-a făcut publice numele, precizând că analiza s-a bazat pe rezultatele oficiale ale examenului din 2026 și pe planurile de școlarizare pentru generația care a intrat la liceu în anul școlar 2022–2023.
EvNat: medie stabilă, dar decalaj tot mai mare
În ultimii șapte ani, rezultatele obținute de elevii arădeni la Evaluarea Națională au rămas relativ stabile, fără o tendință clară de creștere sau de scădere. Media județeană a oscilat între 6,10, în 2024, și 6,50, în 2022. În 2026, aceasta a fost de 6,25, calculată pentru cei 3.045 de elevi care au susținut examenul în 107 unități de învățământ. Prin comparație, în 2020 au fost evaluați 3.245 de elevi, iar media județului a fost de 6,39.
În acest an, 73,3% dintre elevi au obținut medii de cel puțin 5. Procentul trebuie privit însă ca un reper statistic, deoarece Evaluarea Națională nu are un prag oficial de promovare, așa cum se întâmplă în cazul Bacalaureatului.
Mai importantă decât evoluția mediei generale este diferența dintre rezultatele elevilor din mediul urban și cele ale elevilor din mediul rural. Dacă în 2020 decalajul dintre cele două categorii era de 1,07 puncte, în 2025 și 2026 a ajuns la 1,30 puncte. În acest an, media din mediul urban a fost de 6,75, în timp ce în mediul rural a coborât la 5,45.
Potrivit analizei, diferența s-a menținut între 1,04 și 1,13 puncte până în 2024, iar creșterea din ultimii doi ani este explicată în principal de scăderea rezultatelor din mediul rural. În timp ce media din urban a rămas practic la același nivel, în rural s-a înregistrat o diminuare.
Cele mai mari scăderi din perioada analizată au fost identificate în școli gimnaziale mici, în special din mediul rural. În unele dintre aceste unități, mediile au coborât cu 1,4 până la 2,6 puncte în șapte ani. Este vorba despre școli în care au fost evaluați, de regulă, între 9 și 20 de elevi pe an. De altfel, șapte unități de învățământ au avut o medie sub 5 în întreaga perioadă analizată, majoritatea fiind tot școli mici.
La nivelul disciplinelor, Limba română a înregistrat o scădere a mediei de la 6,98 în 2020 la 6,52 în 2026. În schimb, la Matematică media a crescut ușor, de la 5,75 la 5,95. Matematica rămâne însă disciplina cu media mai mică, deși distanța dintre cele două materii s-a redus considerabil, de la 1,23 puncte în 2020 la 0,57 în 2026.
Bacalaureatul, trei ani de scădere
Dacă la Evaluarea Națională media județeană a rămas relativ constantă, la Bacalaureat situația este diferită. Rata de promovare a scăzut în fiecare dintre ultimii trei ani, de la 74% în 2024 la 70,6% în 2025 și 67,3% în 2026.
În sesiunea de vară din acest an au fost înscriși 2.765 de candidați. Dintre aceștia, 2.605 s-au prezentat la examen, iar 1.753 au promovat. Numărul absenților a crescut de la 119 în 2024 la 160 în 2026.
Scăderea promovabilității nu este însoțită de o diminuare la fel de mare a mediilor obținute de cei care reușesc să treacă examenul. Media generală a candidaților promovați a fost de 8,02 în 2024 și de 7,93 în 2026. În schimb, media la Limba română, probă comună tuturor candidaților, a scăzut de la 7,06 la 6,69.
Cu alte cuvinte, potrivit interpretării IȘJ, problema principală este scăderea numărului de candidați care reușesc să atingă pragul de promovare, nu o diminuare la fel de accentuată a nivelului celor care promovează.
Diferențele sunt și mai evidente atunci când rezultatele sunt analizate în funcție de localizarea liceelor. În unitățile de învățământ din afara municipiului Arad, promovabilitatea a scăzut de la 64,1% în 2024 la 54,1% în 2026, ceea ce înseamnă o diminuare de 10 puncte procentuale. În municipiu, scăderea a fost de 5,1 puncte, de la 79,8% la 74,7%.
Așadar, declinul înregistrat în liceele din afara municipiului a fost aproape dublu față de cel din municipiul Arad. Diferența dintre cele două categorii de licee rămâne una importantă, iar rezultatele din 2026 arată că promovabilitatea în afara municipiului a ajuns la puțin peste jumătate dintre candidații prezenți.
Cele mai slabe rezultate sunt concentrate în liceele tehnologice. Toate cele șapte licee cu cele mai mici rate de promovare din județ, sub 35% în 2026, aparțin acestei filiere. Majoritatea sunt situate în orașe mici sau în mediul rural.
Problemele se văd și la nivelul probelor de examen. La proba de Matematică pentru filiera tehnologică, susținută de 915 candidați în 2026, media a fost de 5,22, în scădere de la 5,70 în 2024 și 5,27 în 2025. Este proba de matematică cu cei mai mulți candidați din județ și, totodată, cu media cea mai mică.
O altă situație semnalată este cea de la proba de Biologie vegetală și animală, unde media a fost sub 5 în fiecare dintre cei trei ani analizați: 4,72 în 2024, 4,88 în 2025 și 4,54 în 2026. În cazul acestei probe, alegerea aparține candidatului, în timp ce proba de Matematică de la filiera tehnologică este stabilită în funcție de profil. Din acest motiv, mediile disciplinelor opționale nu trebuie comparate între ele, ci urmărite separat, de la un an la altul.
Notele de la Evaluare pot anticipa rezultatele la Bac
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este legătura dintre rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională și cele de la Bacalaureat, patru ani mai târziu. Pentru a verifica această relație, IȘJ a urmărit trei generații de elevi, comparând rezultatele acelorași persoane la cele două examene.
În fiecare generație, peste 92% dintre candidații la Bacalaureat au putut fi identificați și în rezultatele de la Evaluarea Națională. După corelarea datelor, acestea au fost anonimizate.
Rezultatele arată diferențe importante între elevii care au încheiat gimnaziul cu medii peste 5 și cei care au avut medii sub acest prag. În cazul generației care a susținut Evaluarea Națională în 2022 și Bacalaureatul în 2026, 81,1% dintre elevii cu media peste 5 la primul examen au promovat Bacalaureatul. În schimb, dintre cei cu media sub 5, doar 16,7% au reușit să promoveze.
Pentru generația care a susținut Evaluarea Națională în 2021 și Bacalaureatul în 2025, procentele au fost de 85,4%, respectiv 22,8%. În cazul generației care a susținut Evaluarea Națională în 2020 și Bacalaureatul în 2024, promovabilitatea a fost de 86,1% pentru elevii cu media peste 5 și de 21,8% pentru cei cu media sub 5.
Prin urmare, elevii care au obținut peste 5 la Evaluarea Națională au promovat Bacalaureatul de 3,7 până la 4,9 ori mai des decât cei care au avut medii sub 5. Corelația dintre media de la Evaluarea Națională și cea de la Bacalaureat a fost cuprinsă între 0,65 și 0,69, fiind relativ constantă de la o generație la alta.
Legătura este vizibilă și în cazul rezultatelor la Limba română. La Matematică, diferența dintre cele două categorii de elevi este mai mică, iar cei care au avut rezultate slabe la Evaluarea Națională reușesc mai des să promoveze ulterior Bacalaureatul.
IȘJ consideră că o parte importantă din rezultatul de la Bacalaureat se conturează încă din gimnaziu. Din această perspectivă, rata de promovare a unui liceu nu reflectă exclusiv activitatea desfășurată în cei patru ani de studiu, ci și nivelul de pregătire cu care elevii au intrat în clasa a IX-a.
Totuși, rezultatele slabe de la Evaluarea Națională nu înseamnă automat eșec la Bacalaureat. Într-unul dintre scenariile analizate de inspectorat, dintre 370 de candidați cu rezultate slabe la Evaluarea Națională care s-au prezentat la Bacalaureat, 115 au promovat. La filiera teoretică, rata de promovare în acest grup a fost de 44%.
Aradul, comparat cu două județe…anonime
Pentru a identifica în ce măsură rezultatele slabe sunt influențate de structura învățământului liceal, IȘJ Arad a comparat situația județului cu cea din alte două județe, denumite X și Y. Ambele au avut rate de promovare mai mari la Bacalaureatul din 2026.
În comparația realizată pe aceeași bază de calcul, Aradul a avut o promovabilitate de 67,4%, față de 85,3% în județul X și 83,2% în județul Y. În cazul filierei teoretice, promovabilitatea din Arad a fost de 81%, în timp ce în celelalte două județe a ajuns la 92,7%, respectiv 91,1%.
Diferența cea mai mare apare la filiera tehnologică. În Arad, doar 41,6% dintre candidații acestei filiere au promovat examenul, comparativ cu 70,2% în județul X și 65,5% în județul Y. La filiera vocațională, diferențele sunt mai mici: 79,7% în Arad, 81,7% în X și 89,4% în Y.
O parte din explicație ține de modul în care au fost repartizați elevii după clasa a VIII-a. În anul școlar 2022–2023, când generația care a susținut Bacalaureatul în 2026 a intrat la liceu, 35% dintre clasele a IX-a din învățământul de stat din Arad au fost la filiera tehnologică, iar 18% la învățământul profesional și dual.
În județul Y, situația a fost inversă: ponderea claselor de învățământ profesional a fost mai mare decât cea a claselor tehnologice. Ponderea claselor teoretice și vocaționale a fost aceeași în cele două județe, de 47%.
Diferența este importantă deoarece elevii din învățământul profesional nu susțin Bacalaureatul la finalul ciclului. Astfel, în Arad, o parte mai mare a generației a ajuns la examen prin filiera tehnologică, care înregistrează cele mai slabe rezultate. Cu cele opt clase de profesională din învățământul particular, ponderea învățământului profesional în Arad ar fi fost de 22%.
Cu toate acestea, IȘJ arată că structura filierelor nu poate explica singură diferența de promovabilitate. Din decalajul de 17,9 puncte procentuale dintre Arad și județul X, simulările inspectoratului estimează că cel mult șase puncte ar putea fi explicate prin orientarea elevilor cu rezultate slabe la Evaluarea Națională către învățământul profesional.
Pentru atingerea acestui scenariu ar fi fost nevoie de aproximativ 16 clase de profesională în plus în anul 2022, ceea ce ar fi însemnat 41 de clase în loc de 25. În această ipoteză, promovabilitatea Aradului la Bacalaureat ar fi ajuns la 73,4%.
Alte 1,1 puncte procentuale ar putea fi explicate prin structura diferită a filierelor. Cea mai mare parte a decalajului, respectiv 10,8 puncte procentuale, este pusă însă pe seama rezultatelor mai slabe obținute de candidații din Arad în interiorul fiecărei filiere. Aceasta reprezintă aproximativ 60% din diferența față de județul X.
Inspectoratul precizează că estimarea privind efectul orientării elevilor spre învățământul profesional este una maximă. Nu există date individuale similare pentru județele X și Y, astfel că nu se poate stabili câți elevi cu rezultate slabe la Evaluarea Națională au urmat acolo liceul și au ajuns ulterior să susțină Bacalaureatul.
Notele din catalog sunt, în general, mai mari
A doua parte a studiului compară mediile obținute de clase în timpul anului școlar cu rezultatele de la examene. Datele au fost raportate de unitățile de învățământ pentru ultimii trei ani școlari și au fost verificate împreună cu reprezentanții acestora.
La Evaluarea Națională, media obținută la examen a fost, la nivelul întregului județ, mai mică decât media claselor din catalog cu 0,65 puncte la Limba română și cu 0,88 puncte la Matematică. Doar 22% dintre clase au obținut la examen o medie cel puțin egală cu cea din catalog la Limba română. La Matematică, procentul a fost de numai 14%.
Diferențele sunt mult mai mari în afara municipiului Arad. Acolo, media de la examen a fost mai mică decât cea din catalog cu 0,94 puncte la Limba română și cu 1,25 puncte la Matematică. În municipiu, diferențele au fost de 0,27, respectiv 0,41 puncte.
Cele mai mari decalaje au fost înregistrate în clasele cu cel mult zece elevi, unde diferența a ajuns la 1,34 puncte la Limba română și 1,47 la Matematică. În clasele cu peste 20 de elevi, diferențele au fost mai mici, de 0,39 și 0,46 puncte. În colegiile naționale, mediile de la examen au fost aproape identice cu cele din catalog: diferența a fost de minus 0,06 puncte la Limba română, iar la Matematică rezultatul de la examen a fost chiar cu 0,10 puncte mai mare.
IȘJ arată că mediile din catalog ordonează, în general, corect clasele: cele cu rezultate mai bune în timpul anului școlar obțin, de regulă, și rezultate mai bune la examen. Corelația dintre cele două categorii de medii este cuprinsă între 0,66 și 0,69. Diferența pare să țină mai degrabă de specificul fiecărei școli decât de anul în care a fost susținut examenul. În 36 de unități de învățământ, diferența dintre media din catalog și cea de la Evaluarea Națională a depășit un punct în fiecare dintre cei trei ani analizați.
În cazul Bacalaureatului, situația este mai nuanțată. La nivelul întregului județ, diferența dintre media de la examen și cea din catalog a fost de minus 0,40 puncte la Limba română, minus 0,03 la Matematică și minus 0,06 la Istorie.
În liceele din municipiul Arad, examenul a confirmat media clasei la Limba română și a depășit-o la Matematică și Istorie. În schimb, în liceele din restul județului, mediile de la Bacalaureat au fost mai mici decât cele din catalog cu aproximativ 0,77 până la un punct, la toate disciplinele analizate.
Diferența s-a accentuat și de la un an la altul. Dacă în anul școlar 2023–2024 era de minus 0,11 puncte, în 2025–2026 a ajuns la minus 0,35, calculată cumulat pentru disciplinele analizate. La Limba română, în ultimul an, diferența a ajuns la minus 0,56 puncte.
Inspectoratul atrage însă atenția că aceste comparații nu reprezintă o evaluare directă a profesorilor. Media clasei reflectă evaluarea realizată pe parcursul întregului an școlar, în timp ce examenul național verifică anumite competențe într-un moment precis. În plus, în clasele cu efective mici, rezultatul poate fi influențat de câțiva elevi.
La Bacalaureat există și o altă problemă: mediile din catalog sunt calculate pentru toți elevii clasei, în timp ce rezultatele de la examen îi includ doar pe cei care s-au prezentat. Participarea diferă semnificativ de la o categorie de licee la alta. În colegiile naționale s-au înscris la examen toți elevii din anul terminal, în liceele tehnologice procentul a fost de 57%, iar în clasele a XIII-a, de numai 15%. IȘJ consideră că, în unitățile unde participarea este redusă, diferența reală dintre rezultatele de la clasă și cele de la examen ar putea fi chiar mai mare decât cea măsurată.
22 de măsuri propuse de inspectorat
Pe baza rezultatelor, IȘJ Arad propune 22 de măsuri, grupate în patru direcții: evaluare și oferta de școlarizare, inspecție și monitorizare, sprijinirea elevilor și implicarea părinților. Rezultatele fiecărei unități au fost deja discutate cu directorii, iar aplicarea măsurilor urmează să fie monitorizată prin inspecții școlare.
Prima direcție vizează modul în care sunt evaluați elevii și felul în care este organizată oferta de școlarizare. Inspectoratul propune ca profesorii să folosească lucrări comune, construite după modelul examenelor naționale și corectate încrucișat de cadre didactice din școli diferite. În acest fel, notarea ar urma să fie calibrată mai bine la standardele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat.
O altă măsură presupune ca fiecare școală să compare, încă din al doilea modul al anului școlar, rezultatele obținute la simulări cu mediile din catalog, clasă cu clasă. În paralel, inspectoratul propune pregătire suplimentară la Limba română și Matematică pentru școlile din afara municipiului și pentru liceele tehnologice, intervenția urmând să înceapă încă din gimnaziu.
Tot în această categorie intră analiza ofertei de școlarizare pentru clasa a IX-a. IȘJ vrea ca raportul dintre locurile de la filiera tehnologică și cele de la filierele teoretică și vocațională să fie analizat în legătură cu rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și cu cererea de pe piața muncii. Participarea la Bacalaureat ar urma să fie urmărită ca indicator separat, nu doar rata de promovare. Inspectoratul propune și repetarea anuală a studiului, după aceeași metodologie, pentru a vedea dacă intervențiile au efect.
A doua direcție se referă la inspecții, monitorizare și asistențe la ore. Sunt propuse inspecții tematice în cele 36 de unități în care media de la Evaluarea Națională a fost cu peste un punct sub media din catalog în toți cei trei ani analizați. Inspectorii ar urma să verifice notele din catalog în raport cu lucrările elevilor și cu baremele de examen.
Directorii ar urma, la rândul lor, să efectueze un număr minim de asistențe lunare la orele de Limba română și Matematică, în clasele a VIII-a și a XII-a. Concluziile acestor asistențe ar trebui discutate cu profesorii, nu doar consemnate. În plus, profesori metodiști ar urma să fie repartizați în școlile considerate prioritare: unitățile gimnaziale mici din mediul rural, unde s-au înregistrat scăderi importante, și cele șapte licee tehnologice cu promovabilitate sub 35%.
Fiecare profesor metodist ar urma să urmărească între trei și cinci unități de învățământ pe parcursul anului, cu cel puțin două vizite în fiecare modul. Inspectoratul mai propune asistențe încrucișate între profesori din școli cu diferențe mici și mari între mediile din catalog și cele de la examene, precum și analizarea rezultatelor simulărilor în consiliile profesorale, clasă cu clasă.
Un alt instrument propus este introducerea indicatorului privind diferența dintre media clasei și cea de la examen în fișa de autoevaluare a unității de învățământ și în discuțiile privind evaluarea anuală a directorilor. De asemenea, fiecare școală ar urma să urmărească lunar absențele, notele sub 5 și rezultatele la simulări, pentru a identifica elevii aflați în risc încă din clasa a V-a.
A treia direcție vizează sprijinul acordat elevilor. IȘJ propune discuții individuale cu elevii la începutul claselor a VII-a, a VIII-a, a XI-a și a XII-a, în care dirigintele sau consilierul școlar să analizeze împreună cu aceștia rezultatele de la simulări și diferențele față de mediile din catalog.
Concluziile studiului ar urma să fie prezentate și în cadrul orelor de dirigenție, într-o formă accesibilă elevilor. Inspectoratul consideră important ca aceștia să înțeleagă atât legătura dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele de la Bacalaureat, cât și faptul că o notă slabă în clasa a VIII-a nu înseamnă automat că nu vor putea promova examenul de final de liceu.
Pentru elevii cu note sub 5 la simulări și pentru cei care au intrat la liceu cu medii sub 5 la Evaluarea Națională sunt propuse planuri individuale de recuperare, cu pregătire în grupuri mici la Limba română și Matematică. O altă idee este organizarea unor programe de mentorat, în care elevi din clasele mai mari sau din colegiile naționale să lucreze cu elevii de clasa a VIII-a și a XII-a care au nevoie de sprijin.
O atenție specială ar urma să fie acordată claselor a XIII-a, unde doar 15% dintre elevi se înscriu la Bacalaureat. Pentru aceștia, IȘJ propune consiliere privind înscrierea la examen și pregătire suplimentară la Matematică.
Ultima direcție privește implicarea părinților. Inspectoratul propune organizarea unor ședințe după fiecare simulare, în care rezultatele copiilor să fie comparate cu mediile din catalog, nu doar comunicate ca note. Părinții elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a ar urma să primească materiale explicative despre repartizarea la liceu și învățământul profesional, dar și despre ce presupune fiecare traseu în perspectiva Bacalaureatului și a pregătirii pentru o meserie.
Sunt propuse și întâlniri de orientare cu părinții din mediul rural, la care să participe reprezentanți ai liceelor tehnologice, ai școlilor profesionale și duale, precum și angajatori. Aceste întâlniri ar urma să aibă loc înainte de completarea opțiunilor pentru clasa a IX-a. În plus, consiliile reprezentative ale părinților ar urma să fie implicate în urmărirea planurilor de măsuri ale școlilor.
Toate cele 22 de măsuri sunt, în acest moment, propuneri ale inspectoratului, iar aplicarea lor urmează să fie monitorizată prin inspecții școlare. IȘJ mai anunță că rămâne valabilă intenția de a realiza o comparație între toate județele, după aceeași metodologie și folosind date oficiale. Pentru moment, analiza comparativă s-a limitat la două județe, deoarece extinderea cercetării ar necesita acces la datele individuale de la Evaluarea Națională din toate județele.
Publicată după aproape patru luni
Publicarea studiului vine după o perioadă de aproape patru luni în care Inspectoratul Școlar Județean Arad a amânat transmiterea analizei promise presei. În luna iulie, instituția a publicat un comunicat în care a criticat modul în care au fost interpretate în spațiul public rezultatele examenelor naționale și a anunțat că va realiza o analiză statistică riguroasă.
Pe 28 octombrie, în urma unei solicitări adresate inspectoratului pentru a afla când va fi disponibilă analiza anunțată, răspunsul primit a fost că documentul urma să fie finalizat. Pe 4 noiembrie, după o nouă solicitare, IȘJ a transmis că studiul este gata și că va fi trimis presei în 6 noiembrie.
Potrivit comunicatului publicat vineri, 6 noiembrie, analiza fusese discutată cu directorii unităților de învățământ în ședințele din septembrie și în cea din 5 noiembrie. Documentul a fost transmis presei împreună cu sinteza studiului și prezentarea care o însoțește.
Download: Comunicat de presă
Download: Sinteză
Citiți principiile noastre de moderare aici!