Reluăm cazul Coțofană, cu cel de al treilea episod în care vom încerca a detalia Hotărârea de excludere din magistratură a judecătoarei Coțofană. Este vorba de hotărârea nr. 23 J din 31 octombrie 2016 a Secției pentru Judecători în materie disciplinară din cadrul CSM, cea în care s-a dispus excluderea judecătoarei din magistratură şi care se subliniază următoarele: „Din modul în care doamna judecător a interogat efectiv reclamanții și martorii în dosarul nr… /55/2016, modul în care a chestionat reclamanții în dosarele nr… /55/2015, nr…55/2015, și nr…556/2015,…/55/2015,… /55/2015 ale Judecătoriei Arad rezultă că scopul real urmărit la momentul chestionării reclamanților și audierii martorilor în dosarele sus amintite, privind la modalitatea de emitere a delegațiilor de asistență către Baroul Arad, l-a reprezentant obținerea unui probatoriu în sprijinul dosarului penal aflat pe rolul Parchetului, deși obiectul cauzelor cu care aceasta a fost învestită îl reprezenta exercitarea autorității părintești, stabilire locuință minor și pensie de întreținere. Practic, prin faptul că doamna judecător a încercat să obțină probe în sprijinul sesizărilor formulate, aceasta nu a făcut decât să se substituie organelor de cercetare penală, depășind atribuțiile conferite de lege funcției de judecată și limitele în care era obligată să-și exercite funcția de judecător. Prin urmare, secția, cu majoritate, constată că fapta doamnei judecător, care deși era învestită cu cauze având ca obiect litigii de dreptul familiei, s-a subsumat în fapt activităților prevăzute de art. 306 Cod procedură penală, în sensul că a căutat să strângă date și informații cu privire la existența unor posibile infracțiuni, identificarea persoanelor care au comis aceste fapte, activități specifice organelor de urmărire penală făcând astfel aplicarea unor dispoziții legale fără nicio legătură cu cauza și, depășind limitele sesizării, se circumscrie elementului material al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”.

Vinovăţie în exercitarea funcţiei?

Tot în hotărârea amintită mai sus se arată: „Secția, cu majoritate, reține că forma de vinovăție a relei credințe a pârâtei în exercitarea funcției rezultă din modul în care aceasta a procedat și perseverența cu care a căutat să identifice indicii de comiterea unor fapte penale de către persoane din cadrul Baroului Arad, cu atribuții în emiterea delegațiilor de asistență extrajudiciară, coroborat cu graba de a sesiza Parchetul, prin transmiterea succesivă de acte din dosare și prin administrarea unor probe care au depășit cadrul procesual al cauzelor de dreptul familiei cu care fusese învestită. De reținut este faptul că prin Decizia 11/19.01.2016, Baroul Arad a constatat că soțul doamnei judecător este nedemn de a fi avocat și a dispus radierea sa din Tabloul avocaților, iar pentru a contracara efectele acestei măsuri soțul doamnei judecător a pornit mai multe litigii împotriva Baroului Arad, litigii în care este asistat, în calitate de mandatar, de soția sa. Probele administrate în cauză relevă existența unei stări tensionate între doamna judecător și soțul acesteia, pe de o parte și conducerea Baroului Arad sau alți membri ai baroului, pe de altă parte, stare care a afectat modul în care doamna judecător a înțeles să instrumenteze acele cauze și să administreze probatoriul în dosarele sus amintite, fiind evidentă atitudinea subiectivă și interesul personal al acesteia de a formula cât mai rapid sesizări și de a strânge probe împotriva persoanelor din cadrul conducerii baroului. Interesul pârâtei în sancționarea conducerii Baroului Arad rezultă și din faptul că aceasta a făcut o sesizare, în calitate de judecător, purtând antetul Judecătoriei Arad adresată UNBR prin care a reclamat activitatea decanului Baroului Arad în legătură cu emiterea delegațiilor de asistență extrajudiciară, în materie civilă, fiind efectuată cercetarea disciplinară de 2 membri ai Comisiei Permanente a UNBR și, în urma referatului întocmit, cauza a fost dezbătută la data de 4 iunie 2016 și s-a dispus clasarea cauzei. În consecință, secția, cu majoritate, apreciază că din probele administrate în cauză rezultă intenția clară a doamnei judecător de a manipula legea în mod conștient, folosindu-se de funcția de judecător pentru a strânge probe în susținerea sesizărilor formulate împotriva conducerii Baroului Arad, situație în raport de care este întrunită în cauză și condiția laturii subiective sub forma relei credințe. De asemenea, prin fapta doamnei judecător care s-a folosit de prerogativele funcției de judecător în scopuri personale a fost afectată grav imaginea sistemului judiciar în ansamblu, urmare pe care de asemenea doamna judecător a acceptat-o”.

Care este concluzia cuprinsă în hotărârea nr. 23 J din 31 octombrie 2016 a Secției pentru Judecători în materie disciplinară din cadrul CSM? „În concluzie, pentru toate considerentele expuse anterior, secția, cu majoritate, apreciază că în cauză sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t) teza I a din Legea nr. 303/2004, constând în exercitarea de către doamna judecător a funcției de judecător cu rea credință”.

În prezenţa soțului?

În episodul următor (episodul cu nr. 4) vom prezenta datele pe care le-am obţinut privind acuzaţiile care o vizează pe judecătorul Coțofană legate de audierea minorilor în biroul său în prezenţa soţului.

Ce va mai urma?

În celelalte trei episoade care au mai rămas din anchetă (episoadele 5,6 şi 7)  vă vom prezenta infracţiunile din alte dosare, dar şi ce spune Inspecţia judiciară care a efectuat un control la nivelul Curții de Apel Timișoara în urma sesizărilor judecătoarei Coțofană în ceea ce privește cererile de asistență extra-judiciară. Nu în ultimul rând, veţi putea afla şi care este poziţia Baroului Arad în chestiunea în care avocaţi ai săi au fost în fapt protagoniştii acestui vast caz, alături de judecătorul Lavinia Coțofană.