Anticariat în chioşc

Şi m-am gândit să şi fie o preocupare pentru ei. Dar şi mai înainte, eu fiind un cititor pasionat, îmi tot cumpăram la cărţi şi atunci de la o vreme mai trebuia să şi vând o parte din ele pentru a-mi face rost de bani ca să-mi pot procura altele.

– Mai erau pe vremea aceea anticariate în Arad?

– Da, era un anticariat de stat pe str. Lucian Blaga, care pe urmă a fost preluat de actuala librărie „Corina” şi care atunci, înaintea mea, avusese primul anticariat particular. Apoi, încet, a început să introducă şi carte nouă şi în cele din urmă a scos complet cartea veche, rămânând doar cu apariţii editoriale noi.

– La ora actuală sunteţi singurul anticariat din tot Aradul. Care sunt principalii dvs. clienţi?

– O să vă miraţi de ce vă spun dar principalii noştri cumpărători sunt generaţiile de peste patruzeci de ani.

– Tinerii?

- Lecturi obligatorii, lucrări de licenţă, tratate tehnice pentru liceu şi facultate…

– Beletristica este căutată? 

– Studenţii cer mai ales scriitori din secolul XX, pe când oamenii maturi şi bătrânii sunt interesaţi mai mult de clasici. În schimb, Dostoievski şi Tolstoi sunt căutaţi de toate generaţiile.

– Şi dintre scriitorii români?

– Eliade şi Cioran. Plus ceea ce se cere la şcoală.

– După taxele şi impozitele pe care trebuie să le plătiţi pentru spaţiul de aici, mai rămâne ceva încât să putem vorbi de rentabilitate?

– Să zicem că ne descurcăm oarecum. Însă sunt şi perioade negre, când pur şi simplu nu trece nimic.

– Înainte de sărbători, de exemplu, nu cumpără lumea mai mult?

– Nu neaparat. Într-o vreme cel mai bine se vindea cartea toamna, prin septembrie, octombrie. La începutul şcolii, al facultăţii… Dar asta a ţinut vreo doi, trei ani de zile. Deci e cam aleatoriu totul şi nu pot să-mi fac un grafic după care să-mi planific achiziţionarea de noi cărţi. Mai repede este acum în funcţie de data salariului. Unii vin, se uită, ne roagă să le reţinem câte ceva, apoi revin după o vreme şi cumpără.

– Nu v-aţi gândit la o eventuală diversificare cu CD – uri şi DVD – uri?

– Nu, din cauză că e o legislaţie destul de complicată şi ne-ar trebui şi un spaţiu cu mult mai mare.

– Faţă de acum zece ani, aveţi mai mulţi sau mai puţini cumpărători?

– Cu mult mai puţini. Parcă odată cu trecerea anilor, interesul pentru lectură scade direct proporţional. De asemenea mulţi elevi se plâng că programa şcolară e foarte încărcată şi le rămâne foarte puţin timp pentru lectură. Şi atunci caută sinteze. Adică o carte în care să le fie rezumat cât mai mult posibil.

– Şi părinţii ce spun despre aceste tendinţe?

– Cu toţii se plâng că copiii lor nu mai citesc, ci abuzează doar de jocuri care nu le dezvoltă nici gândirea şi nici imaginaţia, ci doar nişte reflexe şi impulsuri spre violenţă. De altfel şi limbajul lor şi capacitatea de a se exprima este cu mult mai redus.

– Nu joacă aici un rol important familia, care ar trebui să-i insufle copilului dragostea de carte?

– Sigur că da. Tinerii de azi sunt copiii generaţiei care lucra în fabrici pe trei schimburi şi nu mai avea practic timpul necesar să se mai ocupe şi acasă de copii.

Vă mulţumesc!

 

Doru Sinaci