ARAD. Antoniu Martin este doctor. În istorie, cu o teză despre colectivizarea agriculturii în județul Arad, având ca domenii academice de interes comunismul românesc și internațional, geopolitica, relațiile internaționale, securitatea regională și doctrinele politice contemporane. Este profesor asociat la Academia Militară a Republicii Moldova, unde predă cursuri despre totalitarism și democrație în secolul 20 și construcția europeana în epoca post Război Rece. În Italia, este ,,,Accademico di Merito” la Accademia Cicerone din Roma, fiind invitat , ca specialist în problematica Europei de Est , să susțină cursuri și conferințe la mai multe universități italiene.
În 26 aprilie 2025, în cadrul unui eveniment organizat la Roma de Academia Pontificală de Teologie și Parlamentul pentru Legalitate Internațională, în Biserica Santa Maria in Montesanto, i-a fost acordat premiul „Artigiani di Speranza” (Făuritori ai Speranței). Această distincție recunoaște personalitățile care s-au remarcat prin diseminarea principiilor și valorilor universale. Antoniu Martin a subliniat că premiul primit sub egida Vaticanului îl încurajează să continue demersurile mediatice prin care promovează atributele umanității în care Papa Francisc a crezut atât de mult.
Este membru în Uniunea Jurnaliștilor din San Marino. Autor publicat al unor cărți despre fenomenul comunist din România și Europa Est Centrală, precum și despre istoria curentelor inițiatice din spațiul românesc. Ultima sa carte, ,,Crucea, Spada, Trandafirul”, despre sensul cavalerismului modern, apărută în 2021, o lucrare esențială pentru cei interesați de istoria ocultă și spirituală a Europei și a României, s-a bucurat de un mare succes la public.
JURNAL ARĂDEAN: Antoniu Martin, ai obținut în acest an mai multe premii importante în Italia pentru activitatea ta jurnalistică în presa italiană. Cum ai ajuns să scrii în presa din Peninsulă?
ANTONIU MARTIN: În primul rând, trebuie să precizez că scriu în presa italiană de prin anul 2018, dar colaborarea mea sistematică cu publicații importante din Italia se realizează de prin anul 2021. În tot acest interval de timp am scris în Giornale Diplomatico, Notizie Geopolitiche, Quotidiano Sociale, Roma Giornale Sera, Gazzeta di Milano, Expartibus, Nuove Cronache, Nuovo Corriere Nazionale, Nuovo Giornale Nazionale, International Web Post și altele.
J.A.:Ce teme abordezi în general în articolele tale de acolo?
A.M.: În principal, abordez subiecte cu caracter geopolitic dar și teme legate de spiritualitate și cultură, mentalități și societate în ansamblu. Temele cu caracter geopolitic sunt cumva circumscrise spațiului Europei Centrale și de Est, eu fiind specializat în problematici ce țin de această regiune. Și cum se cunoaște, există un mare interes pentru subiecte din acest areal geografic nu doar în Italia ci la nivel internațional.
În ce privește spiritualitatea, trebuie să înțelegem că este un domeniu complex, care influențează în multiple feluri societatea, inclusiv pe palier geopolitic. De aceea sunt preocupat și de această zonă a cunoașterii umane și public și articole legate de conotațiile spirituale ale lumii în care trăim.
J.A.: Să revenim la premiile obținute în acest an la Roma. Poți detalia ?
A.M.: Referitor la premiile obținute anul acesta în Italia, două la Roma și unul la Vatican, vreau să menționez că mă onorează dar mă și responsabilizează să continui demersul publicistic. Pe 14 aprilie, am primit la Roma, la sediul Prefecturii, premiul ,,Roma Citta Eterna” , edizione Giubileo 2025 din partea mai multor instituții italiene. Premiul mi-a fost acordat pentru promovarea, prin intermediul articolelor mele, principiilor și valorilor fundamentale, precum libertatea, justiția, drepturile omului, toleranța și dialogul intercultural. Sunt extrem de onorat că într-un an jubiliar pentru Roma am fost distins cu premiul care omagiază fondarea Cetății Eterne. Cu atât mai mult cu cât alături de mine au fost premiate și alte personalități marcante ale vieții publice italiene și internaționale.
Un alt premiu care mă onorează a fost distincția acordată la Vatican, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor Papei Francesco. Este vorba despre ,,Artigiani di Speranza”, primită din partea Academiei Pontificale de Teologie a Sfântului Scaun. S-a considerat că articolele mele au promovat valori fundamentale ale vieții, precum credința și demnitatea umană. Desigur că un astfel de premiu, conferit la Vatican, mă înnobilează spiritual. Faptul că decanul cardinalilor Francesco Coccopalmerio și președintele Academiei Pontificale de Teologie, monseniorul Antonio Stagliano, au fost cei care mi-au înmânat premiul a dat o și mai mare însemnătate și emoție momentului.
Cu ocazia Zilei Europei, pe 9 mai, la sediul Regiunii Lazio, a avut loc o altă festivitate de premiere unde mi s-a conferit un important premiu „Le Voci della Liberta”, Omaggio ad Oriana Fallaci, de către Centrul de Studii Parlamentare din Roma. Din nou am trăit o mare emoție având în vedere semnificațiile acestei distincții. Oriana Fallaci reprezintă un simbol mondial al libertății de expresie și perseverență jurnalistică. Prin premierea din 9 mai pot spune că m-am înscris într-o selectă galerie de jurnaliști și personalități internaționale care promovează și apară libera exprimare. Ca și consilier pe domeniul geopoliticii în cadrul Consiliului Internațional pentru Diplomație și Justiție, sub egida ONU, înțeleg ce înseamnă libertatea și posibilitatea de a te exprima liber peste tot în lume. M-am bucurat că alături de mine au fost premiați și reprezentanți de seamă ai administrației americane, diplomați, ambasadori ONU, jurnaliști de prestigiu, politicieni europeni și italieni etc.
J.A.:Trebuie să precizăm că tu ai mai fost premiat și anul trecut la Roma.
A.M.: Așa este, anul trecut am primit un premiu emblematic pentru Roma și Italia, anume Colosseo d Oro, pentru jurnalism internațional. S-a apreciat că demersul meu jurnalistic contribuie la dinamizarea dialogului intercultural, la promovarea toleranței și înțelegerii între culturi, între națiuni. Este ceea ce avem nevoie tot mai mult în ziua de astăzi la nivelul întregii umanități, iar intelectualii, jurnaliștii, formatorii de opinie în general au această menire. Depinde doar de ei să și-o asume.
Marcel 
Ciprian L 
