Institutul pentru Orașe Vizionare a colectat, în martie, aprilie, mai și iunie 2025, de luni până vineri, între orele 7 și 20, date despre traficul din toate orașele reședință de județ și din capitală. Datele au fost colectate, în fiecare oraș, pe opt rute – patru artere principale și patru trasee urbane diverse. Cu datele culese a fost întocmit indexul de trafic, care conține un clasament al celor mai bine și celor mai prost fluidizate orașe.

Conform Institutului pentru Orașe Vizionare, poziția în clasament este calculată pe baza a doi factori: viteză – diferența între traficul din zilele lucrătoare și cel de duminică dimineața (cât încetinește traficul în zilele lucrătoare față de duminică dimineață), respectiv viteza medie de luni până vineri (ritmul general de deplasare în timpul săptămânii. Ținând cont de acești factori, municipiul Arad se situează pe poziția 17 din 41. Cele mai bune poziții le ocupă Reșița, Giurgiu, Călărași, Brăila și Galați. La polul opus se află București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Craiova.

Un alt element scos în evidență de indexul traficului este ETTR – Excess Travel Time Ratio (Raportul timpului de călătorie suplimentar). Acesta măsoară timpul de călătorie suplimentar experimentat în condiții non-ideale (cum ar fi aglomerația) în comparație cu timpul în condiții ideale, de flux liber, fiind exprimat ca procent. Acesta servește ca măsură a fiabilității sistemului de transport și a eficienței operaționale, arătând cât timp este „pierdut” din cauza ineficiențelor sau întârzierilor. Un ETTR mai mare indică o fiabilitate mai scăzută și o eficiență operațională mai slabă, unde timpii de călătorie sunt semnificativ mai lungi decât timpii de flux liber. Conform datelor culese și prelucrate de Institutul pentru Orașe Vizionare, Aradul are un ETTR de 21%, la același nivel cu Piatra Neamț și Tulcea. Cel mai bine la acest capitol stau tot Reșița, Giurgiu, Călărași și Brăila – 11%. Cel mai prost stă capitala, cu un ETTR de 45%, Bucureștiul fiind urmat de Timișoara și Cluj, cu 34%.

Cel de-al treilea element scos în evidență de indexul de trafic este numărul de zile pierdute de șoferi în trafic, din cauza aglomerației. Acest număr reprezintă „un scenariu ilustrativ care arată timpul irosit de luni până vineri din cauza traficului, de către un șofer care parcurge 30 km/zi, 250 zile/an”. Conform calculelor Institutului pentru Orașe Vizionare, un șofer arădean pierde anual 5,8 zile în trafic, din cauza aglomerației. Același număr de zile îl pierde în trafic și un șofer din Miercurea Ciuc.

În reședințele județelor vecine, situația stă astfel: Alba Iulia se situează pe poziția 7, are un ETTR de 18% și un număr de 4,7 zile pierdute în trafic; Deva este situată pe poziția 9, cu un ETTR de 16% și 4,8 zile pierdute în trafic; Oradea este situată pe poziția 20, cu un ETTR de 23% și 6,3 zile pierdute în trafic; Timișoara este pe poziția 40, cu un ETTR de 34% și 9,6 zile pierdute în trafic. Doar două orașe din țară mai înregistrează peste 9 zile pierdute anual în trafic: Iași – 9,3 zile, și București – 12,7 zile