Un exercițiu de imaginație interesant: cum era Aradul acum o sută de ani? Un exercițiu de imaginație pe care ni-l putem ușura citind ce scriau ziarele de acum un secol. Astăzi avem zeci de site-uri web care ne „inundă” cu știri mai mult sau mai puțin importante din Arad, din țară sau din lume. Acum un secol, însă, informația ajungea ceva mai greu la cititor. Ce știri au considerat importante redacțiile de acum un secol?
Ziarul „Voința Poporului” îi informa pe cititori despre vizita realizată de „școala de ofițeri-ingineri în aeronautică”, la Arad. Foaia scria despre cum, cu două zile înainte, „a sosit în localitate școala de ofițeri ingineri de rezervă din aeronautică, pentru a vizita uzinele Astra și, în special, pentru a studia la fața locului posibilitățile lor de construcție de avioane moderne”. Vizita la fabrică a avut loc sâmbătă, 28 iunie 1924, când oaspeții au vizitat secțiile de vagoane, motoare și secția de aviație. „După vizitarea uzinelor, direcția a dat o masă în onoarea vizitatorilor”, informează „Voința Poporului”. În cadrul vizitei, reprezentanții școlii au avut parte de o prezentare susținută de „D. Maior Protopopescu, inventatorul avionului Protos, care se construiește în serie la Astra”.
La Arad s-au fabricat 25 de avioane cunoscute astăzi ca Proto-2, proiectate de locotenent-comandorul inginer Ștefan Protopopescu, toate livrate Școlii Militare de Pilotaj de la Tecuci. De avionul Proto-2 se leagă și un eveniment nefericit, în care pilotul de încercare Ion Sava s-a prăbușit în Mureș și și-a pierdut viața, după ce o aripă a aeronavei a cedat. Fabrica de avioane de la Arad n-a rezistat mult, însă.
Spitalul vinde… porci
Din același număr al ziarului „Voința Poporului” aflăm că Spitalul Județean se pregătea de organizarea unei licitații „pentru vânzarea unui stoc de porci, de soi mangalița, albi”. Doctorul Groza, directorul de atunci al spitalului, scria în ziar că pentru participarea la licitație e necesară plata unei „garanțe” de 5 mii de lei. Vremurile s-au schimbat, iar astăzi spitalele din țară nu-și mai cresc singure animalele și nu-și mai cultivă singure legumele pentru mâncarea pacienților, ci încheie contracte de milioane de lei cu firme de catering.
Probleme cu cetățeniile
Un alt ziar apărut pe 29 iunie 1924, „Tribuna Nouă”, își informa cititorii despre cum, la mai bine de 5 ani de la unire și „transferul” Aradului de la Austro-Ungaria la România, încă erau probleme legate de cetățenia română a locuitorilor din oraș și județ. Pentru a lămuri aceste probleme, la Arad a fost primit Alexandru Grigorescu, director general în Ministerul de Interne. „Nu pot fi considerați ca cetățeni români ori de cât timp ar locui pe teritor român aceia cari sunt originari din alte țări decât fosta Ungarie (d.e. Austria, Germania, Bulgaria, etc.) și până la data de 1 Decemvrie 1918 nu au fost recunoscuți ca de guvernul fostului regat maghiar ca cetățeni maghiari”, spunea Grigorescu, la Arad. Nici copiii ai căror mame au avut alte cetățenii nu au putut fi declarați cetățeni români, chiar dacă au crescut în teritoriul țării, în schimb „copiii din azilele de copii de pe teritoriul României pot fi înscriși în registrul de cetățenie întrucât nu se poate constata cu preciziune originea părinților lor”, menționa directorul din minister, la Arad.
Furturi și tragedii
Printre știri din țară, „Tribuna Nouă” oferea și o serie de „informațiuni” pe plan local. De pildă, cititorii erau informați despre cum „organele polițienești” l-au arestat pe „individul Codreanu Dumitru”, care cu o săptămână înainte „a furat mai multe obiecte casnice de la văduva lui Mihu Ioan Laszlo”, sau cum comisarul Mișcuța „a reușit să aresteze pe indivizii Ghirs Nahman Daniel și Heim Brinhis”, când aceștia încercau să sară pe fereastra locuinței doamnei Benedek Techla, de unde încercau să fure. „La interogatoriul luat la poliție, au mărturisit încă un furt săvârșit în Arad”, scria ziarul. Un alt scurt articol este despre „O îndueșetoare dramă în valurile Mureșului”. Acesta ne spune despre copilul lui Ioan Neș, „birjar din Șega”, care, la vârsta de 12 ani, scăldându-se în Mureș în zona podului Traian, „căzând într-o grapă și-a pierdut cumpătul și a fost luat de curentul apei. Tatăl copilului care se găsea în apropiere scăldându-și caii, a sărit imediat în ajutorul copilului, însă orece intervenție a fost zadarnică. Cadavrul nu a fost încă pescuit”. Har Domnului, furturi și „îndueșetoare drame” încă avem în Arad…
Spre deosebire de „Voința Poporului”, ziarul „Tribuna Nouă” ne oferă și o mostră din publicitatea de acum 100 de ani. În paginile ziarului apărut pe 29 iunie 1924 își găsesc loc reclame la prăvăliua lui Iosif Kalmar, de pe strada Alecsandri, unde arădenii găseau „Umbrele de mătasă, policandre, becuri în mare asortiment”, la prăvălia lui Alexandru Hoffman, din Palatul Fischer Elise, unde arădencele găseau „Pălării pentru dame (…), dantele, broderii, ciorapi cu cele mai ieftine prețuri”, sau la magazinul „Mecredes” de „industrie chemică” de pe strada Dorobanților, unde arădenii găseau „Sticle de cerneală și vânățeală”. O sută de ani mai târziu, „umbrelele de mătasă” și „pălăriile pentru dame” se cumpără din mall-uri, iar „industria chemică” e în magazinele de bricolaj.
Fără „obiecte de lux” în internat
În „Biserica și Școala”, un alt ziar apărut (și) pe 29 iunie 1924, printre articole despre situația bisericii ortodoxe în Transilvania, parohii scoase la concurs sau sfințiri de clopote în localități din vestul țării, aflăm dintr-un articol și care erau costurile pentru cazarea în internatul diecezan de fete, pentru anul școlar 1924-1925. „Taxa de întreținere 6.000 lei, se va plăti la cassa consistorială ori la direcțiunea internatului în două rate egale: la intrarea în internat și la 1 Februarie”, se arată în deschiderea „Avizului școlar pe anul 1924-25”. Pentru înscriere, fetele trebuiau să plătească o taxă de 100 de lei, o alta tot de 100 de lei pentru medic, iar pentru „deteriorări” o altă sută de lei. La fel ca la seminarul pentru băieți, și pentru cazarea în internatul diecezan, fetele trebuiau să aducă alimente: „125 kg. făină de pâine, 30 kg. cartofi, 12 kg. unsoare, 10 kg. fasole (mazăre ori linte), 100 ouă, 5 kg. zahăr, 5 kg. săpun pentru elevele cari își spală rufele în internat, iar celelalte 1 kg.”. Se mai menționa că „pe viitor nu sem ai face scutire de alimente sub nici un motiv”.
Fetelor li se cereau și tot felul de lucruri precum perne, covoraș, haine, fețe de masă, farfurii și tacâmuri, dar și o uniformă școlară. „Elevele să nu aducă obiecte de prisos. Purtarea bijuteriilor și altor obiecte de lux este interzisă”, se arăta în încheierea textului semnat de „Direcțiunea internatului ortodox român de fete din Arad”. Astăzi, școala este, oficial, gratuită, nu mai e nevoie de bani și alimente. Se mai strâng bani doar pentru cumpărat cadouri unora dintre profesori. Iar „bijuteriile și alte obiecte de lux” nu sunt interzise, ci sunt, mai degrabă, un „must-have”. Adică nu pot lispi din garderoba multora dintre eleve.
Nici „Biserica și Școala”, deși nu a fost un „ziar comercial”, nu a fost lipsit în totalitate de reclame. În numărul de pe 29 iunie 1924 găsim ceea ce astăzi am numi un „advertorial”. Semnat de arhitectul Teodor Cioban, articolul prezintă următoarele: „Cu onoare aduc la cunoștință onoratului public și autorităților bisericești, că în Arad, str. Dorobanților Nr.41 (școala confesională sională), am deschis un birou tehnic de arhitectură; construesc orice planuri de casă, școli și biserici împreună cu devizele (preliminare) lor, mai departe execut colaționări de totfelul de lucrări de zidiri, și întreprind totfelul de lucrări tehnice, clădiri etc.”.
Cele trei ziare
„Voința Poporului” a fost un „Ziar de propagandă națională” apărut la Arad. Tipărit la Tipografia Diecezană Arad, ziarul apărea duminica, iar pe 29 iunie 1924 se afla în al doilea an de apariție, la numărul 26. „Tribuna Nouă” se autointitula „Ziar politic național”. Tipărit la Tipografia „Aradul”, de pe bulevardul principal, ziarul al cărui director era Ion Montani se afla, pe 29 iunie, în primul an de apariție, la ediția cu numărul 11. Cel mai „cu vechime” dintre cele trei ziare a fost „Biserica și Școala”, revistă bisericească, școlară, literară și economică. În 1924, ziarul se afla în al 48-lea an de apariție. Și acesta apărea o dată pe săptămână, duminica. Redactor responsabil al ziarului era asesorul consistorial Simion Stana, iar tiparul era realizat la tipografia diecezană ortodoxă română din Arad.
Trimite articolul
X
Pa 
Cetatean says: Interesant, in trect Aradul avea industrie de varf. Acum, loh-nul este in voga. Deci “satificarea” Aradului continua si in prezent – industrii reprezentative (masini -unelte, vagoane, alimentara, textila, mobola etc. ) sunt urme sau zero, cu cladiri rase total sau lasate in paragina. Chiar, nimeni din conducerea judetului / primariei nu vede degradarea, si nu incearca, macar, sa vada cauzele si sa ia masuri ? Sau sunt dusi cu avioanele de pe “”aeroportul internationa”, alt insucces tota ?
-
T4 skydiveing says:
Asta se urmărește cu alianta bolnava ” eu “, distrugerea industriei și implicit a țărilor din est pentru ai face dependenți de impoturi + multe minciuni ascunse în legile lor care trebuie adoptate de cei din est.
-
Pro Vest 
pro România 
RASPUTIN 
un nimeni says: Tinerii noștrii de astăzi nu știu nici măcar ce a fost comunismul, aici la noi trăit pe viu cum se zice. Publicați constat articole de calitate cu tot ceea ce aveți din istoria județului.
helmut says: maretia Aradului de acum 100 de ani si degradarea de acum condus de personaje indoielnice ca Falca, demolarea industriei, a stadioanelor, piste de biciclete impracticabile, regenerare urbana esuata. zeci de supermarketuri, piata de desfacere prin asta ne deosebim fata de acum 100 de ani, in rest totul e distrus. Asta inseamna progres?? sa fim condusi de botoxati??
-
Tuluz-Lotrec says:
Exact. Asta au vrut sa voteze unii, iar apoi se uita mirati la dezvoltarea frumoasa a unor orase ca Oradea, Alba-Iulia sau Timisoara. “Alesii” nostri merg inainte cu transformarea comunei Arad in sat…
vioh says: Un demers jurnalistic interesant pentru care meritati felicitari. Mai putin unele comentarii personale care dau ca nuca in perete.
-
Expertologul says:
Articolul este interesant într-adevăr. Oamenii sunt frustrați pentru că putem vedea ce se întâmplă în orașele vecine și am dori să vedem asemenea lucruri frumoase și în Arad.
-
Ion says:
Atunci apuca-te de munca si lasa telefonul. Ca nu o sa iti faca primarul vila cu piscina putoare ce esti. Stai cu zilele pe aradon.
-
