ARAD. Parcuri arse de soare și zone verzi transformate în zone deșertificate. Seceta puternică și căldurile extreme din această vară au afectat foarte mult și parcurile și zonele verzi din Arad. Dacă în zona centrală, acolo unde există sistem de irigații, gazonul a fost menținut cât de cât verde, în zonele unde nu există irigare prin aspersoare, imaginea pare de nerecunoscut. Parcul Eminescu este unul dintre exemplele pe care arădenii le pot vedea zilnic. Verdele specific Parcului Eminescu a fost înlocuit de galbenul uscat al pământului ars de căldură și soare. Iarba a mai rezistat doar pe alocuri, acolo unde a fost ferită cât de cât de copacii cu coroane mari, dar acolo unde nu a fost umbră, totul s-a transformat în praf. Și nu doar în Parcul Eminescu, chiar și în zona Podgoria verdeața a cedat în fața secetei, iar pe Ștrandul Neptun – renumit an de an cel puțin pentru faptul că era o oază verde în mijlocul orașului, iarba s-a transformat în praf și iască.

Două loturi, doi operatori

Viceprimarul Aradului, Lazăr Faur, a explicat că „întreținerea spațiilor verzi din Arad este împărțită în două loturi. Unul este gestionat de firma Rogera, iar un altul de Gospodărirea Comunală Arad”. Lotul de care se ocupă cei de la Rogera – spațiul central median, spațiul din fața Primăriei Arad, scuarul din zona Teatrului etc, este și cel în care se vede că spațiul verde a putut fi salvat, măcar parțial, prin irigare. Din păcate, în celelalte zone, Gospodărirea Comunală nu a putut face față provocărilor climatice și unele dintre spații au fost chiar pierdute. „Trebuie să o spunem direct: schimbările climatice din ultima perioadă ne-au afectat în mare măsură și nu vom mai putea avea spații verzi fără o regândire și o redimensionare a sistemului de irigații. Din păcate, în această vară avem zone pe care le-am pierdut și care trebuie refăcute integral, singura zonă care am reușit să o salvăm și să o păstrăm cât de cât verde este cea din zona mediană a Bulevardului și din fața Primăriei. S-au forat puțuri noi și am reușit să avem o irigare care să asigure supraviețuirea spațiului verde”, a mai spus Lazăr Faur.

Puțuri secate

În ceea ce privește celelalte zone din oraș, situația este cât se poate de gravă. Puțurile ce asigurau apa pentru irigare au secat, iar administrația caută noi și noi soluții. Printre zonele pierdute în fața secetei se numără: Parcul Regina Maria din Micălaca, Parcul din Gai – parțial, Parcul Eminescu, zona Pădurice etc. Despre Parcul Eminescu, viceprimarul ne-a declarat că „avem în plan un Studiu de Fezabilitate pentru reabilitarea parcului, inclusiv a sistemelor de irigare, și sperăm să găsim și finanțare pentru a-l putea regândi”.

Un nou lot, la licitat

Pe de altă parte, Primăria Arad mai ia în considerare și licitarea unui nou lot de spații verzi care să treacă în gestiunea unui operator privat. Pe de o parte, această decizie este necesară dat fiind faptul că vor intra în gestiunea Primăriei noi spații verzi – Parcul Micălaca 300 și Zona Mărului, iar pe de altă parte se pare că Gospodărirea Comunală nu se poate ocupa de toate spațiile pe care le are așa cum ar fi de dorit.

Foraje de capacitate mare

Cât despre noile spații verzi, viceprimarul Faur a punctat că, atât în Zona Micălaca 300, cât și pe Mărului, s-au avut în vedere noile condiții de climă: „În Micălaca 300 există prevăzut un sistem de irigații pentru spațiile verzi din parc, dar și un bazin colector. Mai mult, am făcut și o lucrare suplimentară, un foraj de mare capacitate pentru a asigura apa necesară. Totul pleacă de la schimbările de climă și, tocmai de aceea, și pe Mărului vom avea o stație de pompare și un puț de mare capacitate”.

În ce măsură vor mai putea fi salvate spațiile verzi deja distruse și cât va costa readucerea parcurilor „la verde”, rămâne de văzut. Cert este că seceta și schimbările de climă au transformat multe zone verzi din Arad în zone aride și prăfuite.