ARAD. Acoperirea vaccinală la vârsta de 12 luni rămâne mult sub pragul de 95% considerat necesar pentru protecție colectivă, arată analiza publicată de Institutul Național de Sănătate Publică pentru copiii născuți în iulie 2024 și înregistrați în Registrul Electronic Național de Vaccinare. La nivel național au fost evaluate antecedentele vaccinale pentru 13.227 de copii, iar concluzia este una îngrijorătoare: niciun tip de vaccin inclus în schema națională nu atinge ținta epidemiologică.
În județul Arad, datele sunt și mai problematice decât media națională. La vaccinul BCG, administrat la naștere, acoperirea este de 88,6%, ceea ce plasează Aradul pe penultimul loc la nivel național, sub Teleorman, cu 89,7%. În condițiile în care județe precum Harghita ajung la 98,3%, Tulcea la 98%, iar Vaslui la 97,9%, diferența devine semnificativă și arată o vulnerabilitate locală evidentă
În județul Arad, datele sunt și mai problematice decât media națională. La vaccinul BCG, administrat la naștere, acoperirea este de 88,6%, ceea ce plasează Aradul pe penultimul loc la nivel național, sub Teleorman, cu 89,7%. În condițiile în care județe precum Harghita ajung la 98,3%, Tulcea la 98%, iar Vaslui la 97,9%, diferența devine semnificativă și arată o vulnerabilitate locală evidentă
Situația este mult mai gravă în cazul vaccinurilor care presupun administrarea a trei doze până la vârsta de un an. Pentru Hepatita B pediatric, DTPa, VPI și Hib, Aradul înregistrează o acoperire identică, de doar 35,6%. Media națională este de 55%, iar județul cu cea mai bună performanță, Harghita, ajunge la 70,9%. Bucureștiul și Tulcea depășesc 69%, iar Bistrița-Năsăud și Mehedinți se situează peste 65%. La polul opus, Călărași are 29,9%, Giurgiu 34,1%, iar Caraș-Severin 37,3%. Cu 35,6%, Aradul se află în ultima treime a clasamentului național, la aproape jumătate față de județele fruntașe.
La vaccinul pneumococic, administrat tot în trei doze, situația este identică în Arad, cu o acoperire de 35,6%, în timp ce media națională este de 54%. Harghita conduce clasamentul cu 70,5%, Tulcea are 69,4%, Bucureștiul 68,1%, iar Doljul 65%. La coada clasamentului se află Călărași, cu 28,2%, în timp ce Aradul rămâne printre județele cu cele mai scăzute procente.
Codaș la ROR
Cea mai vulnerabilă zonă rămâne însă vaccinarea ROR, esențială pentru prevenirea rujeolei, rubeolei și oreionului. În Arad, doar 31,3% dintre copiii evaluați au primit prima doză la 12 luni. Media națională este de 47,4%, iar diferențele între județe sunt considerabile. Bihorul atinge 73,8%, Tulcea 67,4%, Harghita 63,7%, Mehedinți 59,9%, iar Olt 59,7%. La polul opus se află Argeș, cu 23,7%, Neamț, cu 24,1%, și Caraș-Severin, cu 29,9%. Cu 31,3%, Aradul se situează în zona inferioară a clasamentului și rămâne mult sub nivelul considerat sigur pentru prevenirea epidemiilor.
La nivel național, doar vaccinul BCG se apropie de pragul de 95%, cu o acoperire de 93,5%, în timp ce pentru Hep B pediatric, DTPa, VPI și Hib procentul este de 55%, pentru pneumococic 54%, iar pentru ROR 47,4%. Toate aceste valori se situează sub ținta necesară pentru protecție colectivă.
Analiza arată că 1.775 de copii, reprezentând 13,4% din totalul evaluați, sunt incomplet vaccinați pentru vârsta corespunzătoare. Principalul motiv este neprezentarea la vaccinare, care reprezintă 40,5% dintre cazuri, urmată de refuzul părinților, cu 34%, și de contraindicațiile medicale, cu 23,4%. Lipsa vaccinului reprezintă doar 0,5% dintre situații, ceea ce indică faptul că problema nu ține în principal de disponibilitatea dozelor, ci de acces, informare sau decizia familiei.
La vaccinul pneumococic, administrat tot în trei doze, situația este identică în Arad, cu o acoperire de 35,6%, în timp ce media națională este de 54%. Harghita conduce clasamentul cu 70,5%, Tulcea are 69,4%, Bucureștiul 68,1%, iar Doljul 65%. La coada clasamentului se află Călărași, cu 28,2%, în timp ce Aradul rămâne printre județele cu cele mai scăzute procente.
Codaș la ROR
Cea mai vulnerabilă zonă rămâne însă vaccinarea ROR, esențială pentru prevenirea rujeolei, rubeolei și oreionului. În Arad, doar 31,3% dintre copiii evaluați au primit prima doză la 12 luni. Media națională este de 47,4%, iar diferențele între județe sunt considerabile. Bihorul atinge 73,8%, Tulcea 67,4%, Harghita 63,7%, Mehedinți 59,9%, iar Olt 59,7%. La polul opus se află Argeș, cu 23,7%, Neamț, cu 24,1%, și Caraș-Severin, cu 29,9%. Cu 31,3%, Aradul se situează în zona inferioară a clasamentului și rămâne mult sub nivelul considerat sigur pentru prevenirea epidemiilor.
La nivel național, doar vaccinul BCG se apropie de pragul de 95%, cu o acoperire de 93,5%, în timp ce pentru Hep B pediatric, DTPa, VPI și Hib procentul este de 55%, pentru pneumococic 54%, iar pentru ROR 47,4%. Toate aceste valori se situează sub ținta necesară pentru protecție colectivă.
Analiza arată că 1.775 de copii, reprezentând 13,4% din totalul evaluați, sunt incomplet vaccinați pentru vârsta corespunzătoare. Principalul motiv este neprezentarea la vaccinare, care reprezintă 40,5% dintre cazuri, urmată de refuzul părinților, cu 34%, și de contraindicațiile medicale, cu 23,4%. Lipsa vaccinului reprezintă doar 0,5% dintre situații, ceea ce indică faptul că problema nu ține în principal de disponibilitatea dozelor, ci de acces, informare sau decizia familiei.
Semnal de alarmă
În paralel cu aceste date, organizația Salvați Copiii avertizează că România traversează cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, iar scăderea ratelor de imunizare este alimentată de factori structurali și sociali. Desființarea vaccinării în școli este indicată de medicii de familie drept una dintre cauzele care au redus semnificativ acoperirea vaccinală, în special în comunitățile vulnerabile și izolate.
Studiul calitativ realizat de Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai, pe baza interviurilor cu 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural, identifică bariere comportamentale, frica de reacții adverse, dezinformarea din social media, dar și obstacole sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și absența consecințelor pentru nevaccinare.
Consecințele sunt vizibile în datele epidemiologice. Între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, la nivelul Uniunii Europene au fost raportate 32.265 de cazuri de rujeolă, dintre care 27.568 în România. În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval au fost înregistrate 30 de decese. România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății în care rujeola are transmitere endemică, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație.
În paralel cu aceste date, organizația Salvați Copiii avertizează că România traversează cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, iar scăderea ratelor de imunizare este alimentată de factori structurali și sociali. Desființarea vaccinării în școli este indicată de medicii de familie drept una dintre cauzele care au redus semnificativ acoperirea vaccinală, în special în comunitățile vulnerabile și izolate.
Studiul calitativ realizat de Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai, pe baza interviurilor cu 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural, identifică bariere comportamentale, frica de reacții adverse, dezinformarea din social media, dar și obstacole sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și absența consecințelor pentru nevaccinare.
Consecințele sunt vizibile în datele epidemiologice. Între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, la nivelul Uniunii Europene au fost raportate 32.265 de cazuri de rujeolă, dintre care 27.568 în România. În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval au fost înregistrate 30 de decese. România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății în care rujeola are transmitere endemică, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație.
„Cifrele arată un eșec colectiv. Aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză de vaccin ROR la vârsta recomandată. Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire și de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, subliniind că în comunitățile unde există echipe dedicate și relații de încredere cu familiile, rata vaccinării poate crește de la 50-60% la aproape 100%.
Risc epidemiologic
Într-un județ precum Arad, unde acoperirea pentru prima doză de ROR la 12 luni este de 31,3%, iar vaccinurile administrate în trei doze abia depășesc 35%, aceste recomandări devin esențiale. Diferența dintre pragul de siguranță de 95% și realitatea din teren depășește 60 de puncte procentuale, iar fără măsuri coordonate la nivel local, riscul epidemiologic rămâne unul real.
Citiți principiile noastre de moderare aici!