Trump susține că SUA trebuie să preia Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe poziții strategice pe această insulă arctică bogată în resurse minerale. Trump mai susține că prezența militară americană stabilită acolo încă din perioada Războiului Rece nu ar mai fi suficientă. El a amplificat duminică și mai mult îngrijorările, după ce a declarat că Statele Unite vor prelua Groenlanda, ‘într-un fel sau altul’. ‘Avem nevoie de un titlu de proprietate’, a indicat liderul de la Casa Albă.

Confruntat cu posibilitatea tot mai credibilă a anexării insulei prin forță, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen își pune speranțele apărării acestui teritoriu tocmai în NATO, deși Statele Unite sunt principalul membru al organizației.

‘Securitatea și apărarea noastră țin de NATO. Aceasta este o linie fundamentală și de neclintit’, a scris Nielsen pe Facebook.

Prin urmare, guvernul groenlandez ‘se va strădui să facă în așa fel încât dezvoltarea apărării în Groenlanda și în jurul acesteia să se realizeze în strânsă colaborare cu NATO. Aceasta prin dialog cu aliații noștri, inclusiv cu Statele Unite. Și în colaborare cu Danemarca’, a adăugat el.

Această pledoarie menită să-l convingă pe Trump pare să se înscrie în cadrul unei acțiuni comune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a declarat că lucrează ‘la următoarele etape’ în vederea consolidării securității Groenlandei.

Statele membre NATO au discutat această abordare săptămâna trecută la Bruxelles. Mai multe căi de acțiune au fost dezbătute, inclusiv creșterea numărului de nave de război în regiunea arctică, dar nu s-a decis nimic concret.

Nu este însă sigur că acest efort îl va convinge pe Trump, care săptămâna trecută a sugerat că probabil aliații vor trebui să aleagă între păstrarea integrității NATO și preluarea de către SUA a controlului asupra Groenlandei.

Atât guvernul local din Groenlanda cât și cel danez au declarat în mod repetat că insula nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus preluarea ei prin forță. Aceasta ar însemna însă sfârșitul NATO, a avertizat săptămâna trecută șefa guvernului danez, Mette Frederiksen.

‘Dacă Statele Unite decid să atace o altă țară NATO, atunci totul se va sfârși, iar aceasta include NATO și implicit securitatea postbelică’, a remarcat ea.

Tratatul UE obligă țările membre ale blocului comunitar să ofere asistență în cazul unei agresiuni militare împotriva vreuneia dintre ele, a amintit luni comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, care s-a declarat de acord cu punctul de vedere al lui Mette Frederiksen referitor la sfârșitul NATO în cazul unei invazii americane în Groenlanda, invazie pe care același comisar european o consideră totuși improbabilă.

Dar dacă o astfel de invazie chiar ar avea loc, a explicat el, articolul 42.7 din Tratatul Uniunii Europene obligă statele membre să ofere asistență militară Danemarcei. ‘Va depinde foarte mult de Danemarca, cum va reacționa, care va fi poziția sa, dar categoric există o astfel de obligație a statelor membre de a oferi asistență reciprocă dacă un alt stat membru se confruntă cu o agresiune militară’, a subliniat comisarul european.

Danemarca încearcă în acest timp să joace cartea diplomației. În cadrul unor demersuri de acest fel va avea loc o întâlnire săptămâna aceasta între oficiali danezi și groenlandezi și o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio, discuții care, conform presei americane și daneze, se vor desfășura miercuri la Washington.

În acest timp, potrivit ziarului britanic The Telegraph, responsabili militari europeni elaborează planuri preliminare pentru o posibilă misiune aliată, care ar putea include trupe, nave și avioane, cu participarea mai multor țări europene, inclusiv a Regatului Unit.

Sursa: AGERPRES