Aradul, cu drogurile la zi

ARAD. Locuitorii Aradului, în special cei din municipiu, nu sunt străini de drogurile de pe piaţă. Cam asta rezultă dintr-un studiu efectuat de Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Arad (CPECA). Iar pentru ca substanţele halucinogene să nu câştige prea mult teren şi, eventual, pentru a reduce numărul consumatorilor din Arad, instituţia mai sus menţionată a întocmit o strategie antidrog pe un termen de şase ani, respectiv până în anul 2020.
Dar să vedem, pentru început, care este situaţia actuală a traficului şi consumului de droguri în judeţ. Studiul se referă inclusiv la consumul de tutun şi de alcool, nu doar la substanţele halucinogene. Ca atare, în ceea ce priveşte accesul la ţigări, 50 la sută dintre elevii de liceu care au participat la studiu spun că pot face uşor rost de ţigări. 60 la sută dintre cei chestionaţi au spus că fumează. Însă, cea mai îngrijorătoare veste se referă la vârsta la care a debutat acest viciu: 9 la sută dintre elevi spun că au fumat înainte de a împlini vârsta de 9 ani.
Peste 66 la sută dintre cei chestionaţi sunt conştienţi că fumatul crează probleme de sănătate, iar 40 la sută dintre elevii care au răspuns la chestionar spun că fumatul este văzut ca şi o situaţie conflictuală cu părinţii. În ceea ce priveşte consumul de alcool, peste 40 la sută dintre elevi spun că au băut cel puţin o dată, iar, din totalul consumatorilor, 33 de procente au experimentat starea de beţie. Cei mai mulţi dintre elevi beau acasă, respectiv 24 la sută, iar restul în discotecă, acasă la prieteni sau în bar.
Referitor la starea de spirit pe care le-o crează alcoolul, aproape 80 la sută dintre cei chestionaţi spun că alcoolul nu îi face mai încrezători în forţele proprii, nici mai sociabili. În schimb, dintre aceiaşi respondenţi, 63 la sută sunt convinşi de faptul că alcoolul îi ajută să se distreze mai bine.
Răspunsurile oferite de elevii de liceu la întrebările legate de consumul de droguri lasă să se înţeleagă faptul că substanţele halucinogene sunt foarte accesibile. Peste 8 la sută dintre cei chestionaţi spun că ar putea să îşi cumpere drogurile în zona şcolii în care învaţă, 10 procente ar putea achiziţiona drogurile în cartier, iar aproape 16 la sută dintre elevi spun că substanţele ar putea fi găsite cu uşurinţă în cluburi sau discoteci.
Un alt studiu, de această dată realizat de către Direcţia de Sănătate Publică Arad (DSP), arată că 10 la sută dintre adolescenţi au încercat cel puţin o dată consumul de droguri, iar 1 la sută sunt consumatori săptămânali. Revenind la studiul CPECA, de aici aflăm că vârsta de debut în ceea ce priveşte consumul de narcotice este una foarte scăzută, respectiv 16 ani. Potrivit răspunsurilor oferite de elevi, marijuana este drogul preferat al acestora, dar şi substanţa care poate fi achiziţionată cel mai uşor. În schimb, pastilele de ecstasy, amfetaminele şi tranchilizantele sedative sunt găsite puţin mai greu.

Şi droguri „cu greutate”

Poate că cea mai mare problemă a adolescenţilor care au intrat pe „tărâmul drogurilor” este reprezentată de faptul că aceştia încearcă şi substanţe halucinogene de mare risc, ce pot da foarte uşor dependenţă. Studiul arată că, dintre respondenţi, 0,6 la sută zic că s-au drogat cu heroină, 0,6 la sută recunosc că au consumat LSD, 0,8 la sută afirmă că au consumat ecstasy, 0,8 la sută ketamină, 0,9 la sută ciuperci halucinogene, 0,9 la sută steroizi anabolizanţi, 1,3 la sută cocaină, 2,3 la sută alcool cu medicamente, iar 6 la sută au luat tranchilizante sau sedative fără prescripţia medicului.

Cauze şi subiecţi

Studiul efectuat de către DSP indică faptul că printre cauzele care duc la consumul de droguri se numără curiozitatea şi dorinţa de nou a adolescentului. „Informaţiile despre droguri sunt preluate din filme şi emisiuni TV, familia şi şcoala nefiind parteneri activi în a informa copilul şi adolescentul despre problema drogurilor”, spun cei din DSP. Printre subiecţii care ajung să consume supefiante, cei mai mulţi sunt adolescenţi deprimaţi, agresivi, nervoşi, obosiţi, dar şi tinerii care provin din famili ce au un trecut în ceea ce priveşte consumul de droguri. Însă poate că cea mai proastă veste care vine dinspre studiul DSP se referă la numărul viitorilor consumatori. „Cei care declară că sunt tentaţi să experimenteze droguri, respectiv 14 la sută dintre respondenţi, vor fi în viitor consumatori, dacă nu se identifică şi sistează cauzele care duc la acest consum”, spun cei din DSP.

Lupta împotriva drogurilor

Autorităţile competente au demarat deja de câţiva ani o luptă împotriva consumului de droguri, însă războiul pare a fi lung, iar stupefiantele câştigă teren. Inclusiv cei din DSP spun că trendul în ceea ce priveşte consumul este unul ascendent în ultimii 20 de ani. Totuşi, CPECA a întocmit o strategie. Aceasta se referă, în cea mai mare parte, la creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber prin organizarea unor acţiuni de prevenire.
Totodată, se are în vedere şi identificarea, atragerea şi motivarea consumatorilor de droguri în vederea includerii în serviciile de asistenţă specializată, respectiv în programe de substituţie a drogurilor ce ar putea duce chiar la renunţarea la stupefiante. CPECA mai are în plan să ofere şi asistenţă specializată în vederea integrării sociale a consumatorilor de droguri.

Pregătiţi de intervenţii

În ceea ce priveşte acordarea primului ajutor în cazul unei supradoze, reprezentanţii DSP spun că Unitatea de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Arad este pregătită pentru astfel de intervenţii. „Accidentele prin supradozare cu cannabis sunt inexistente. În schimb, serviciile UPU sunt suficiente pentru asistarea eventualelor cazuri pentru cocaină şi heroină”, spun medicii.