ARAD. Aradul nu este tocmai un pol cultural la nivel naţional, indiferent de cât de mult ar vrea unii să se întâmple acest lucru. Aradul este un oraş industrializat, un oraş în care locuitorii, cei mai mulţi cu venituri relativ mici, mai degrabă se gândesc la siguranţa zilei de mâine decât la cultură. Mai degrabă se gândesc la mâncarea consumată decât la cultura consumată. Iar cifrele oficiale ne confirmă acest lucru. Consiliul Judeţean Arad a întocmit Strategia Culturală a Judeţului Arad pentru perioada 2021-2027, document care, în prezent, se află la transparenţă decizională. Iar datele adunate de către cei care au întocmit strategia culturală ne arată exact unde ne poziţionăm: din 46 de orașe la nivel național, municipiul Arad se clasează pe locul 31 în anul 2016 din perspectiva consumului cultural la nivelul orașului. Anul 2016 este luat drept referinţă pentru că este ultimul în care au fost adunate date oficiale referitoare la consumul cultural. Şi, pentru ca veşnicele comparaţii cu oraşele şi judeţele învecinate să continue, mai primim „un pumn în plex”: în ciuda unei oferte diversificate de resurse culturale, județul Arad nu poate concura cu gradul mai ridicat de dotare și de atractivitate a unor destinații deja de notorietate la nivel național și chiar internațional (Cluj, Bihor, Timiș, Iași, Sibiu, Brașov etc.).

Echipa care a întocmit strategia culturală pentru perioada viitoare a identificat o serie de alte ameninţări din punct de vedere al dezvoltării culturii în judeţul nostru: riscul de degradare a unor valori locale în lipsa unor măsuri de promovare și valorificare a potențialului cultural și turistic; insuficiența fondurilor publice pentru a investi în obiectivele de patrimoniu construit poate conduce la înrăutățirea stării clădirilor de patrimoniu aflate în domeniul public; realizarea de intervenții private, neautorizate, în zonele istorice conduce la degradarea clădirilor monumente istorice; realizarea de lucrări de exploatare agricolă intensivă a terenurilor agricole aflate în proprietate privată conduce la degradarea peisajului și pun în pericol patrimoniul arheologic existent în teritoriul extravilan; scăderea numărului de artiști și organizații culturale ca urmare a migrării acestora sau a încetării activității din cauza lipsei fondurilor; lipsa oportunităților, dar și a capacității operatorilor culturali pentru diversificarea surselor de finanțare a sectorului în vederea reducerii presiunii asupra sistemului public de finanțări.

Avem şi oportunităţi

În aceeaşi strategie se menţionează faptul că, pe lângă ameninţările enumerate mai sus, există şi oportunităţi privind posibila dezvoltare a culturii în judeţul nostru. În contrapondere cu faptul că suntem pe locul 31 din 46 de municipii din punct de vedere al consumului de cultură, Aradul are potenţial, municipiul aflându-se pe o poziţie relativ favorabilă în Clasamentul privind Vitalitatea

Culturală a orașelor din România – locul 18 din 46. Alte oportunităţi, dar care ţin în special de administraţie, se referă la accesarea finanțărilor europene și naționale pentru dezvoltarea și valorificarea resurselor culturale și turistice, accesarea finanțărilor nerambursabile pentru susținerea de investiții și proiecte de dezvoltare/revitalizare urbană/locală, la potenţialul de includere a resurselor județului Arad în produse cultural-turistice integrate la nivel suprateritorial, în cadrul sistemului urban Arad – Timișoara – Oradea, și potențialul de dezvoltare a arealului ca un pol de atracție la nivel regional pentru zona de vest a țării sau la potențialul dat de proximitatea față de centre urbane mari din spațiul european – Budapesta sau Viena – sens în care se pot realiza proiecte în parteneriate cu acestea în domeniul cultural-artistic, schimburi de experiențe sau schimburi de activități/proiecte pilot. Cu toate că se vorbeşte la modul optimist despre aceste variante, este greu de crezut că un oraş ca Aradul, aflat pe locul 31 din 46 din punct de vedere al consumului cultural, ar putea intra în parteneriate culturale cu Budapesta sau Viena, oraşe în care locuitorii sunt „devoratori” de cultură. Dar, pentru statistică, ideea sună bine. Şi, probabil, cam atât.

La transparenţă

După cum am precizat mai sus, Strategia Culturală a Judeţului Arad pentru perioada 2021-2027 se află la transparenţă decizională. În acest moment, persoanele interesate pot depune sugestii referitoare la conţinutul documentului. După ce va fi adoptată de Consiliul Judeţean, această strategie ar urma să stea la baza dezvoltării culturii în judeţul nostru. Cât de mult va influenţa documentul actele culturale în Arad, rămâne de văzut.