Două divorțuri la o mie de locuitori. O statistică care arată cât de fragilă este viața de familie în județul Arad și ridică serioase semne de întrebare privind viața în comunitatea județului Arad. Institutul Național de Statistică a publicat un raport detaliat al evenimentelor demografice din anul 2023, iar Aradul, din păcate, se remarcă la capitolul divorțuri. Potrivit datelor oficiale cea mai mare rată a divorțialității din România s-a înregistrat în județul Arad cu 2,19 divorțuri la 1000 locuitori.

La nivel național vorbim de 23 de mii de cupluri care au divorțat în 2023, raportul fiind de 1 divorț la 4,9 căsătorii. Așadar, aproximând am putea spune că din cinci căsătorii una sfârșește în divorț. Analiza celor de INS merge chiar mai departe și se face o statistică a intervalelor de vârstă cu cele mai frecvente divorțuri. În cazul bărbaților divorțurile se petrec între 45 și 49 de ani, iar în cazul femeilor cele mai multe dintre ele care aleg să divorțeze au între 35 și 39 de ani. Așadar, divorțul nu este o decizie luată la grabă sau imediat după căsătorie, fapt confirmat și de faptul că o căsnicie durează în medie 9,8 ani.

Datele INS arată că în Arad, în anul 2023, au fost înregistrate în total 1.012 divorțuri. 664 dintre acestea fiind din mediul urban și 348 din mediu rural, în funcție de rezidența celor care au ales să divorțeze. Numărul divorțurilor din Arad este mult mai mare decât cele din județele învecinate, din macroregiunea Vest – în Caraș-Severin fiind raportate 273 de divorțuri în 12 luni, în Hunedoara – 577 și în Timiș – 947. Calculând impactul divorțurilor la o mie de locuitori, dacă în Arad rata divorțialității a fost de 2,19‰, în Caraș aceeași rată nu a depășit 0,90‰, în Hunedoara a fost de 1,33‰, iar în Timiş de 1,24‰.În ceea ce privește vârsta medie a soțiilor la divorț în Arad bărbații au avut decis să divorțeze, în medie, la 43,7 ani, iar vârsta femeilor care au divorțat a fost de puțin peste 40 de ani (40,4 ani). Comparând cu media pe regiunea de Vest dar și cu raportul pe țară, vârstele arădenilor care divorțează sunt ușor mai scăzute.

Şi totuşi care ar fi cauzele care duc cel mai adesea la divorţuri? Ei bine, de cele mai multe ori căsătoriile au fost desfăcute prin acordul părţilor (15.174 dintre cele 22.715 divorţuri în România în 2023). În cazul divorţurilor survenite din cauza bărbaţilor (aproximativ 10% din total) cauzele au fost: indifelitatea, alcoolismul, violenţa fizică şi alte situaţii invocate. Aceleaşi cauze au fost inovate şi în cazul divorţurilor din vina femeilor, aici însă numărul fiind mult mai mic – 741 din totalul de peste 22 de mii. Aşa cum am precizat cele mai multe căsătorii au fost desfăcute cu acordul părţilor, chiar şi în cazul acelor căsătorii care au trecut de 20 de ani.

Comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană, în anul 2022 (ultimul an pentru care sunt date disponibile la nivel european), România, cu o rată a divorțurilor de 1,2‰, s-a situat sub media europeană (1,6‰). Cele mai mici rate de divorțialitate la nivel european s-au înregistrat în Malta (0,9‰) și Slovenia (1,0‰), iar cele mai mari rate de divorțialitate s-au înregistrat în Letonia (2,9‰), Lituania (2,6‰) și Suedia (2,1‰).

Datele statistice privind divorţurile sunt colectate prin buletinele statistice de divorţ de la judecătorii, notarii publici şi de la primăriile municipale, orăşeneşti şi comunale. INS precizează că prin Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cunoscută şi sub denumirea de „Legea micii reforme în Justiţie” au fost modificate unele dispoziţii legale din Codul Familiei referitoare la divorţ. Aşadar a fost reglementat pentru prima dată divorţul pe cale administrativă care face posibilă constatarea desfacerii căsătoriei de către ofiţerul de stare civilă sau de un notar public. Oficiile de stare civilă din cadrul primăriilor transcriu datele statistice privind divorţurile din documentele administrative în buletinele statistice demografice care sunt apoi transmise Direcţiilor teritoriale de statistică.