ARAD. Infrastructura Aradului poate fi punctul forte al orașului, în vederea dezvoltării viitoare. O dezvoltare care, potrivit celor de la GfK, ar putea fi chiar și peste cea a capitalei. Ultimul studiu realizat de GfK poziționează Aradul printre orașele care vor deveni poli de dezvoltare, vor avea creșteri economice notabile și vor atrage investiții.

Situația actuală

GfK a dat publicității studiul anual privind puterea de cumpărare a românilor, datele analizând situația din 2018. În acest context, analiștii GfK au trasat și direcțiile în ceea ce privește polarizarea regională. „La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016. Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș”, se arată în rezumatul studiului GfK.

În competiție

Aradul face parte din județele situate aproape de nivelul mediei pe țară al puterii de cumpărare, fiind catalogat ca un „oraș aflat în competiția dezvoltării”. Astfel, Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad sunt județele în care „se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov)”. Specialiștii GfK mai apreciază că „Aradul și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri”.

Județele de top

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie include Brașovul și Sibiul, în timp ce București, Cluj, Timiș și Ilfov sunt catalogați ca fiind polii dezvoltării României. În cazul acestora din urmă, puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. „În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport”, se mai arată în studiul GfK.

Prognoze în dezvoltare

În ceea ce privește evoluția din perioada următoare, studiul GfK arată că Aradul, pe lângă Sibiu, Brașov, Constanța și Alba Iulia „sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă”. Pe de altă parte, Aradul ar putea beneficia și de pe urma costurilor ridicate din marii poli de dezvoltare (cazul Clujului, care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară).

Importanța fondurilor europene

Accesarea de fonduri europene este un alt punct forte al orașelor aflate în perioada dezvoltării. Astfel, analiștii GfK consideră „Alianța Vestului” ca fiind benefică și menită „să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltare regională”.

Detalii despre studiu

„Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană)”, explică autorii studiului.