Aradul, sub stres fonic!

ARAD. Aproape jumătate din populaţia Aradului este afectată, într-un fel sau altul, de poluarea fonică. Zgomotul produs de traficul rutier, cel feroviar şi de circulaţia tramvaielor a fost măsurat de o firmă de consultanţă, care a venit acum, oficial, cu date, soluţii, planuri pe termen scurt şi mediu. Potrivit calculelor, peste 60.000 de arădeni suportă zilnic diferite niveluri de zgomot de peste 50 de dB, dintre care peste 18.000 de persoane sunt expuse zilnic la niveluri peste limita maximă admisă (60 dB).

Harta strategică de zgomot a municipiului Arad şi Planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant în municipiul au fost afişate, la transparenţă, de către Primărie. Despre ce este vorba? Sunt documentaţii comandate de Primărie şi realizate de către o firmă privată din Bucureşti. Procesul de elaborare a documentelor a fost destul de îndelungat, pornind de la măsurători, stabilirea de măsuri, organizarea de dezbateri publice, la care şi cetăţenii au avut ceva de spus etc. Acum, e oficial! Aleşii municipali vor fi chemaţi, după trecerea celor 30 de zile legale de transparenţă, să aprobe (şi să îşi asume) documentele în cauză.

Zi şi noapte

„Rezultatele trasării strategice de zgomot pentru traficul motorizat arată că cele mai mari nivele sonore se înregistrează pe principalele căi de comunicare ale oraşului: mari bulevarde şi bulevarde”, se precizează în documentaţie. Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru traficul rutier se evidenţiază următoarele străzi: Calea Aurel Vlaicu, străzile Ştefan Teneţchi, Tribunul Corcheş, Ovidiu, Petru Rareş, Calea Zărandului, strada Voinicilor, Calea Iuliu Maniu, Bulevardul Nicolae Titulescu, străzile Eugen Popa şi Ogorului, Calea Timişorii, străzile Steagului, Ştefan cel Mare, Pompei, Troiei, Dorobanţilor, Calea Bodrogului şi Calea Radnei. Pe toate aceste străzi valorile înregistrate ale zgomotului depăşesc valoarea maximă admisă de 60 dB. Pe timp de noapte, tot cam aceleaşi străzi au fost evidenţiate cu valori ale zgomotului care depăşesc limita admisă de 50dB.

Planuri…

Concret, printre planurile propuse de firma de consultanţă se numără, în prima fază: „folosirea unui covor asfaltic silenţios”. După aplicarea măsurii, estimează specialiştii, numărul celor afectaţi de zgomot va scădea cu 17.200. Faza a doua implică măsuri de fluidizare a traficului, care vor scoate din zona de intensitate periculoasă a zgomotului alte aproape 6.000 de persoane. În faza a treia se vorbeşte despre devierea traficului greu. Traficul feroviar şi circulaţia tramvaielor afectează doar câteva sute de oameni, se spune în document, nivelul de zgomot ambiental fiind sub nivelul maxim admis. Traficul aerian, se precizează, nu afectează (din punct de vedere al zgomotului) pe nimeni.

Risc de infarct

Aşa cum vă mai informam, zgomotul conduce la reacţii de stres ale sistemului sangvin (presiune sanguină, modificări ale frecvenţei bătăilor inimii, contracţie a vaselor sanguine, eliberare de hormoni de stres). În mod involuntar aceste reacţii apar la un nivel al presiunii acustice de peste 60 dB, pot fi însă întâlnite şi la un nivel mult mai scăzut al presiunii acustice în funcţie de existenţa precedentelor biologice relevante sau a stării afective (supărare, frică). Cercetările recente cu privire la zgomotul provenit din traficul rutier arată că locuitorii din perimetrul străzilor des circulate, cărora le corespunde un nivel de presiune acustică de peste 65 până la 75 dB sunt cu 20% mai expuşi riscului de infarct faţă de locuitorii din preajma străzilor mai puţin circulate. Până în prezent nu există analize asemănătoare pentru alte tipuri de poluare fonică.

„Influenţele zgomotului în timpul somnului se concretizează direct prin modificări ale somnului – cu sau fără întrerupere a somnului, micşorare a întregului timp aferent somnului, a somnului adânc sau a somnului cu vise, reacţii vegetative (frecvenţa bătăilor inimii, tensiunea), reacţii biochimice sau indirect prin reducerea calităţii somnului, oboseala şi ineficienţa a doua zi la locul de muncă”, se subliniază în proiect.