JURNAL ARĂDEAN. Din informațiile noastre, numărul mai mic de elevi de clasa a VIII-a a pus problema reducerii numărului de clase de a IX-a pentru anul școlar următor. Pe de altă parte, Ministerul a aprobat scăderea numărului de elevi din clase. Cu câte clase de a IX-a vor fi mai puține în planul de școlarizare?

MARIUS GÖNDÖR. Anul acesta, numărul de elevi de clasa a VIII-a este aproximativ cu 800 mai mic ca cel de anul trecut. Suntem într-un an special, an în care va absolvi clasa a VIII-a prima generație de copii care au început școala cu clasa pregătitoare. Datorită neîncrederii de atunci cu privire la clasa pregătitoare, mulți părinți au amânat înscrierea copiilor la școală. Dacă media obișnuită a absolvenților de gimnaziu este, în Arad, în jur de 3.600, anul acest numărul acestora va fi doar în jur de 2.900. Următoarea generație, conform statisticilor, va reveni la media obișnuită, pentru că cei care acum termină clasa a VII-a sunt mai mulți tot cu aproximativ 800 de elevi.

Pe de altă parte, așa cum ați spus, anul acesta mai special a determinat și reducerea numărului de elevi în clasă. Primul ordin de ministru pe baza căruia se fundamenta proiectul de școlarizare era cu 28 de elevi în clasă. Însă, datorită acestei situații excepționale, ministrul educației a modificat ordinul și a permis un număr de 24 de copii în clasă la învățământul profesional, dual și vocațional și 26 la nivel liceal. Lucrul bun care va însemna și creșterea calității actului educativ, dar reversul medaliei este că va scădea bugetul școlilor, dacă nu va crește finanțarea per elev.

Concret, câte clase au fost tăiate pentru anul școlar viitor?

M.G. Față de planul de școlarizare propus de școli, nu am aprobat 11 clase. Fiecare școală și-a adaptat planul la această realitate și la numărul de clase realizat efectiv anul trecut. Sunt situații în care, după admitere, școlile nu reușesc să atragă suficienți elevi pentru a-și face o clasă, sunt clase care rămân cu un număr mai mic față de maximum admis. Fiecare școală și-a făcut un proiect pentru planul de școlarizare care a fost predat la IȘJ. Pe baza acestor proiecte, Inspectoratul Școlar a realizat planul de școlarizare la nivelul județului și l-a transmis ministerului. Anul acesta a fost o singură excepție de la o școală, Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu”, care și-a propus cu o clasă mai mult ca anul trecut, clasă care nu a primit aprobarea IȘJ. Putem înțelege dorința de dezvoltare a școlilor, dar suntem obligați să ne adaptăm situației. Număr mai mic de elevi înseamnă număr mai mic de clase. Noi avem o singură restricție, să oferim locuri în clasa a IX-a egale cu numărul de absolvenți, nu mai mare. În aceste condiții, la nivelul județului unitățile școlare nu au primit aprobarea pentru 11 clase.

Care au fost criteriile pe baza cărora ați decis care clase nu primesc aprobarea? În fiecare an când este vorba despre renunțarea la unele clase, începe disputa între învățământul tehnologic și cel teoretic.

M.G. Recomandarea UE este ca 60% din clase să fie de învățământ tehnologic și profesional și 40% teoretic și vocațional. La nivelul județului, anul trecut am avut un procent de 54% pentru învățământul tehnologic, am încercat să păstram acest procent, dar a fost mai complicat. Operatorii economici nu și-au prea dorit clase de învățământ dual, probabil din cauza pandemiei. În clasele de învățământ dual, agenții economici oferă o bursă în plus elevilor pe lângă bursa din partea statului pentru clasele profesionale. O clasă de învățământ dual își poate face clasa efectiv dacă există un contract cu un agent economic. Anul acesta avem o singură clasă de învățământ dual la Ineu. Însă, am reușit totuși să menținem acest raport cu clasele profesionale, nu s-a renunțat la nici o clasă din învățământul profesional, și vom avea în anul școlar următor 52% învățământ tehnologic (liceal, profesional și dual) și 48% teoretic.

Dincolo de aceste recomandări sunt criteriile generale, ca de exemplu cel geografic, care ne obligă să asigurăm învățământ liceal în jurul orașelor mari, cât mai aproape de domiciliu. Dar, anul acesta, am introdus un nou criteriu pentru a oferi o justificare logică și universal valabilă legată de atractivitatea școlii, de opțiunea elevilor când aleg o școală sau alta, sau o anume specialitate.

Cum se calculează atractivitatea unei școli?

M.G. Am luat în calcul opțiunile de pe fișa galbenă de pe ultimii 3 ani și am considerat că primele trei opțiuni sunt cele relevante, adică indică specializarea și școala pe care chiar vrea să o urmeze elevul. Am calculat un coeficient de atractivitate pe specializări, nu pe școală și am văzut care sunt specializările cele mai dorite de elevi.

Și care sunt acestea?

M.G. Cu cea mai mare atractivitate e clasa de științele naturii de la Colegiul Național „Vasile Goldiș”, clasele de matematică-informatică de la Colegiul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” și cele de la Colegiul „Moise Nicoară”, în general liceele care au și procent ridicat la bacalaureat. Cele mai slabe din municipiu sunt: clasa de matematică informatică de la Liceul Penticostal pentru care am propus reducerea și o clasă de științele naturii în limba română, de la Liceul German. La acestea se mai adaugă încă trei clase de tehnologic: o clasa de la Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu” (au propus cu o clasă mai mult decât anul trecut), o clasă de la Liceul Tehnologic „Caius Iacob” și una de la Colegiul de Industrie Alimentară. Cam atât pe municipiu.

Și mai rămân șase clase în județ.

M.G. Da. Aici am mai luat în calcul încă un criteriu, numărul de elevi din zona respectivă. Spre exemplu în zona Ineului absolvenții de a VIII-a pot forma cel mult cinci clase, iar cele două unități Liceul Teoretic „Mihai Viteazu” și Liceul Tehnologic „Sava Brancovici” au propus 11 clase. Am redus planul de școlarizare propus de ambele școli cu câte o clasă de învățământ tehnologic.. Nu a primit aprobare o clasă de învățământ tehnologic de la Liceul Tehnologic din Chișineu Criș, o clasă de la fiecare liceu din Lipova și o clasă de învățământ teoretic de la Gurahonț (clasa de matematică-informatică). La Lipova este o situație specială pentru că interesul celor din zonă pentru liceul din Lipova este afectat și de lipsa transportului. Am menținut clase de teoretic în toate școlile din județ pentru ca copiii de acolo să beneficieze de posibilitatea de a alege între învățământul tehnologic și cel teoretic.

În anul 2019 a fost dat un ordin care prevedea ca liceele cu promovabilitate 0% la bacalaureat să nu mai primească aprobare pentru a clase de a IX-a. Se mai ține cont de acest ordin?

M.G. Acel ordin nu mai este în vigoare, dar, cel puțin la nivelul județului Arad am ținut cont și de promovabilitatea la bacalaureat, dar și de media de admitere în liceu. Atunci când am decis să tăiem o clasă de liceu, ne-am uitat și la ultima medie de admitere. Dacă aceasta este sub 5, de multe ori s-a intrat cu media 4 sau chiar 3, s-a decis ca respectiva specializare, în acea școală, să nu mai fie aprobată. Nu cred că la finele liceului, un elev care a avut media de admitere sub 4, va putea să ia bacalaureatul la o clasă de matematică-informatică.

Și o ultimă întrebare. Ce noutăți sunt legate de admiterea în liceu?

M.G. Examenele naționale de anul acesta se vor da în condiții de pandemie, la fel ca anul trecut, dar nu se mai pune problema schimbării calendarului de admitere. În ceea ce privește programa de examen, pot să vă spun că există intenția certă de a se adapta programa la situația actuală. Sperăm că foarte curând Ministerul Educației va publica programa finală pentru limba română și matematică. Și să sperăm că situația epidemiologică va permite, măcar elevilor din anii terminali și a celor din școala primară, să participe fizic la ore.

„ Examenele naționale de anul acesta se vor da în condiții de pandemie, la fel ca anul trecut, dar nu se mai pune problema schimbării calendarului de admitere”