Autostrada „intra la apa”

ARAD. Au dat drumul circulaţiei mai repede decât s-a estimat, au continuat lucrările în paralel cu traficul, au dat peste zeci de probleme lăsate în urmă de către cei de la Romstrade, însă au trecut de fiecare dată cu brio peste ele. Şantierul pare, însă, să le pună din nou o piedică muncitorilor de la asocierea Astaldi-Max Boegl, care se ocupă de realizarea autostrăzii Nădlac-Arad. Pe lotul I, respectiv între Pecica şi Nădlac, lucrările sunt finalizate în proporţie de peste 90 la sută. Dar subteranul dă bătăi de cap tuturor celor implicaţi în acest proiect. Cum aşa?
Apele subterane au urcat constant din momentul în care a fost realizată proiectarea, iar calculele iniţiale se lovesc de realitatea actuală. „Există o problemă cu apele subterane. Nivelul acestora a crescut foarte mult faţă de momentul la care a fost întocmit proiectul tehnic. În fapt, apele subterane sunt reprezentate de acumularea în pământ a ploilor din jumătatea anului trecut şi din primele luni ale acestui an. Şi astăzi sunt în creştere apele subterane în zona Nădlacului. Vormin despre o creştere constantă”, ne-au spus reprezentanţii constructorului.
Situaţia este mai gravă în zona kilometrului 4 de pe autostradă. Aceştia au încercat o rezolvare a problemei, însă nu au reuşit să identifice varianta finală a soluţiei.
Problema pleacă de la faptul că nu există „emisari” în zonă, adică pâraie sau canale care să preia apa de ploaie care se scurge de pe autostradă în şanţurile de colectare de pe marginea şoselei.Apa de pe autostradă se colectează în şanţuri. Pentru că nu există canalele care să preia apa, au fost construite bazine de retenţie. În fapt, sunt nişte gropi în care se acumulează apa. Doar că acum apa subterană este mult mai sus faţă de nivelul la care se afla în momentul în care a fost realizată proiectarea, aşa că apa de ploaie de pe autostradă nu prea mai are loc în aceste bazine.
Nu faptul că apa bălteşte în zonă este marea problemă, ci cu totul alta. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor constructorului, sunt locuri în care apa de ploaie nu are unde să fie evacuată. Unele şanţuri se umplu cu apă din cauza faptului că aceasta nu poate fi deversată în bazinele de retenţie. Iar apa bălteşte în zona unor picioare ale autostrăzii, un lucru nu tocmai indicat. „Am demarat o colaborare cu Apele Române, instituţie care se ocupă de apele subterane. Noi am venit cu anumite propuneri, aşteptăm să vedem şi ce spun ei. În teorie, noi avem soluţii, dar avem nevoie de aprobări pentru a le pune în practică”, ne-au mai spus cei de pe şantier.

Şanţurile, în grafic

Unul dintre motivele pentru care reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu au acceptat să facă recepţia primului lot al autostrăzii a fost faptul că şanţurile de scurgere a apelor de ploaie nu erau finalizate. Acum această problemă a fost rezolvată. „Am progresat, am rezolvat mare parte dintre şanţuri, însă marea problemă este creşterea nivelului apelor subterane”, spun constructorii.