Jurnal arădean: Domnule prefect, la nici două săptămâni de la învestirea în funcție, ați reușit să creați o mică criză în jurul măsurilor luate urmare a vizitei șeful ANPC, Cristian Popescu Piedone, la Arad. Cum comentați intervenția instituției pe care o conduceți?
Mihai Pașca: Nu consider că a fost vorba despre o criză sau un scandal. A fost, mai degrabă, o dezmorțire a comunicării – atât între instituții, cât și în relația cu cetățenii. Ca prefect, ceea ce contează pentru mine este ce rămâne după astfel de momente. Nu vorbim despre orgolii sau confruntări, ci despre rezultate concrete pentru comunitate. Am avut o discuție bună cu conducerea Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor si a ANPC. Iar în urma acelei întâlniri, două lucruri importante s-au clarificat. În primul rând, instituția a prezentat public activitatea sa recentă, ceea ce a oferit cetățenilor o imagine clară asupra acțiunilor desfășurate. A fost un exercițiu de transparență necesar. În al doilea rând, am agreat o colaborare mai strânsă între instituții – prin formarea unor echipe mixte de control, alături de DSP, DSV și alte autorități competente. Pentru că preocuparea pentru sănătatea publică nu se încheie odată cu sărbătorile.
J.A.: A fost aceasta o modalitate de a transmite un semnal către celelalte institiuții deconcentrate?
M.P.: Da, cred că a fost și un semnal pentru celelalte instituții deconcentrate.
Am transmis acest lucru și în ședința pe care am avut-o recent cu reprezentanții acestor instituții. În perioada următoare, voi avea întâlniri individuale cu fiecare dintre ele, pentru a discuta provocările specifice, posibilele îmbunătățiri și modul în care implementează, la nivel județean, programul de guvernare. Este o responsabilitate a mea, ca prefect, să urmăresc acest lucru. Vom consolida colaborarea, dar și comunicarea publică. Arădenii trebuie să știe ce fac aceste instituții și să existe un dialog deschis, care să ducă la rezultate mai bune. După fiecare întâlnire, vom reveni public cu informații relevante. Am spus-o încă de la începutul mandatului: prețuiesc deschiderea față de presă și transparența în comunicarea cu cetățenii.
J.A.: Vorbiți de comunicarea cu mass-media. Cât de relevantă mai este ea, în contextul „exploziei” de conturi și utilizatori de Tik Tok și Instagram?
M.P.: Oricât de mult ar evolua tehnologia și comunicarea directă, cred că presa rămâne esențială în comunicarea publică. Instituțiile trebuie să continue să relaționeze cu presa, pentru că jurnalistul are un rol fundamental: acela de a filtra, verifica, pune întrebări și solicita clarificări. În fond, el reprezintă cetățeanul în acest proces de informare. Comunicarea directă, prin platforme și aplicații, are rolul ei, dar nu poate înlocui complet funcția critică și verificatoare a presei. Desigur, și presa trebuie să se modernizeze și să folosească instrumentele oferite de tehnologie. Însă, chiar și într-o formă adaptată vremurilor, presa trebuie să rămână o sursă de informație de calitate și verificată. Asta este cu adevărat important. Sigur că este util ca un politician să comunice direct pe platforme precum TikTok. Ajunge astfel la o categorie de public diferită, transmite mesaje fără intermediere și poate părea mai apropiat de oameni. Este important, ba chiar necesar uneori, să existe această deschidere, această umanizare a imaginii publice. Dar să fim realiști: câtă vreme acele conturi sunt gestionate chiar de politicieni sau de echipele lor, este clar că vorbim despre conținut atent ales și construit, nu despre o oglindă naturală a activității lor. Comunicarea directă nu trebuie să devină un spectacol.
Există o limită între a fi prezent și transparent și a transforma politica într-un pur exercițiu de imagine. Dacă un politician ajunge mai preocupat de cum regizează clipuri pentru online decât de activitatea sa reală, atunci avem o problemă. Pentru mine, simpatia publică ar trebui să vină din rezultate și fapte, nu din glume și viralitate. Carisma poate atrage atenția, dar ceea ce rămâne cu adevărat important este ce ai făcut pentru comunitatea ta. Rezultatele vorbesc cel mai bine — dincolo de filtre, efecte și like-uri.
J.A.: Ce vă recomandă pentru ocuparea funcției de prefect, dincolo de susținerea politică?
M.P.: Experiența profesională, atât din mediul privat cât și din administrația centrală, cu siguranță mă recomandă. Am fost avocat, am fost secretar de stat și în tot acest parcurs am demonstrat că pot obține rezultate. Dar, dincolo de CV, de o bună cunoaștere a mecanismelor statului și dincolo de susținerea politică — care, da, este necesară și firească într-o democrație — cred că ceea ce mă recomandă cu adevărat este dorința de a demonstra că se poate face performanță și în administrație. Am făcut un pas asumat în zona publică, lăsând pentru o perioadă profesia de avocat, pentru că am simțit că pot contribui la schimbare. Cred în politici publice eficiente, în instituții vii și în comunități active, iar acum, întors acasă, vreau să dau un suflu nou acestei funcții. Fac parte dintr-o generație nouă în politica arădeană, alături de colegi care gândesc la fel și care vor să construiască, nu doar să ocupe funcții. Cred că este momentul ca generația noastră să arate că are viziune, energie și capacitate de a livra rezultate reale pentru județ.
J.A.: Chiar dacă Aradul este un județ cu potențial, uneori ni se pare că batem pasul pe loc. Care ar fi punctele forte, dar și cele slabe ale județului?
M.P.: Cred că Aradul are câteva puncte forte evidente. Încep cu poziția geografică, pentru că suntem nu doar aproape de graniță, ci și la intersecția unor axe de dezvoltare regională și națională. Infrastructura, inclusiv proiecte ca drumul expres Arad–Oradea, aduce cu sine oportunități economice majore. Un alt atu important este identitatea multiculturală și istorică a județului. Cetatea Aradului, spre exemplu, are un potențial uriaș – iar odată eliberată de Ministerul Apărării, provocarea noastră va fi să-i dăm viață și sens, pentru întreaga comunitate. Dar avem și puncte slabe. Cel mai vizibil este că nu reușim, încă, să folosim la maximum acest potențial. Obiective turistice, culturale sau istorice importante sunt fie nevalorificate, fie insuficient promovate. Apoi, e nevoie de mai multă coerență în administrație – să lucrăm mai bine împreună, instituțiile locale și centrale. Și nu în ultimul rând, trebuie să vorbim mai bine cu cetățenii. Să știe ce face fiecare instituție, care sunt rezultatele, unde pot contribui și ei. E o chestiune de încredere, implicare și respect. Doar așa putem construi pe termen lung. Cred că, dincolo de infrastructură, avem nevoie și de o revitalizare a spiritului arădean. Să ne redescoperim optimismul, încrederea că se poate. Pentru asta, e esențială o colaborare bună între Prefectură, primării și instituțiile deconcentrate. Din fericire, am găsit deschidere și dorință de a construi împreună. Administrativ, Aradul are o bază solidă: s-a construit mult în ultimii ani, mai ales în ceea ce privește infrastructura de transport. Dar cred că acum trebuie să facem un pas mai departe și să ne concentrăm pe cum arată orașul și județul, pe cum se simt oamenii în acest spațiu și pe cum valorificăm patrimoniul pe care îl avem. Multe clădiri istorice din municipiu au fost reabilitate, dar sunt încă foarte multe care nu au beneficiat de intervenții. Unele dintre ele sunt în coproprietate cu administrația locală, unde lucrurile avansează mai greu. Cred că e important ca primăria să sprijine activ proprietarii și să existe un efort coordonat pentru a schimba fața orașului.
J.A.: Imediat după numirea ta în funcție, au început să apară comentarii în care arădenii spun că ești noul Gheorghe Falcă în politică. Ești de acord cu o astfel de etichetă?
7. Am citit și eu comentariile, știu că unii mă compară cu Gheorghe Falcă. Nu mi-e clar întotdeauna din ce perspectivă se face această comparație, dar o pot înțelege. Dacă e vorba de determinare, de dorința de a construi, de implicare – atunci nu mă deranjează deloc. Gheorghe Falcă este un om care a făcut performanță în administrație și a marcat o perioadă importantă pentru Arad. E firesc să învățăm din ce s-a făcut bine. Dar eu sunt un om diferit. Am intrat în politică dintr-o poziție în care nu eram constrâns sau împins de cineva. Am făcut pasul pentru că am simțit că pot contribui. Am intrat cu propria mea motivație, cu propriul drum și cred că, indiferent de comparații, arădenii vor avea ocazia să mă cunoască așa cum sunt eu – Mihai Pașca. Cu felul meu de a fi, cu stilul meu de lucru, cu felul în care mă raportez la oameni și la administrație. Cred că Aradul are nevoie de energie nouă, dar și de stabilitate. De proiecte serioase, dar și de comunicare sinceră. Vreau să fiu perceput prin ceea ce fac, nu printr-un model anterior – oricât de important ar fi fost acel model. E firesc să colaborez cu liderii organizației din care fac parte, dar vreau să îmi păstrez și direcția personală. Asta contează cel mai mult pentru mine.
JA: De numele tău sunt legate și câteva, hai să le spune, afaceri care n-au dat bine la un momemt dat, iar ele au revenit în actualitate la numirea ta în funcția de secretar de stat. Mă refer la Panfora și la terenul din zona Polivalentă. Ce ne poți spune despre cele două subiecte?
M.P.: Este pentru prima dată, după atâția ani și atâtea materiale apărute în presă — inclusiv în Aradon — când cineva mă întreabă direct despre aceste lucruri. Și chiar vă mulțumesc pentru ocazie, pentru că îmi oferă șansa de a explica foarte clar ce s-a întâmplat. S-au scris multe, unele adevărate, altele complet false. Însă ceea ce trebuie reținut este un lucru simplu: în toate aceste situații am respectat legea la virgulă. Și mai important, nu am avut niciun fel de implicare personală în sensul în care s-a speculat – nu am făcut speculă cu terenuri, nu am obținut profituri necuvenite, ci pur și simplu mi-am făcut meseria. În cazul Panfora, nu am fost investitor, nu am fost beneficiar, ci avocat. Firma noastră a fost angajată în mod legal, în baza legii privind organizarea profesiei de avocat, pentru a oferi asistență juridică sub forma de activități fiduciare în câteva tranzacții – adică am acționat în numele clientului, nu în interes propriu. Clientul avea un acord cu statul român pentru a desfășura prospecțiuni în vederea identificării unor eventuale resurse naturale ale României. Un obiectiv ce ține în fond de interesul național. Asta era tot: o chestiune tehnică și juridică, în care am fost implicat ca profesionist, nu ca beneficiar. În ceea ce privește terenul de la Sala Polivalentă, trebuie spus clar: acel teren nu a fost cumpărat de la stat, nici de la Consiliul Județean, nici de la Primărie. Terenul era deja de peste 10 ani în proprietatea unei firme private, care a fost dizolvată prin hotărâre judecătorească. Ulterior, instanța a decis ca bunurile acelei firme să fie valorificate prin licitație. Partenerul meu a participat la o astfel de licitație — cred că era a noua sau a zecea — și a câștigat. A fost o procedură publică, iar despre situația acelei societății și lichidare inclusiv Aradon scrisese repetat. Sunt lucruri pe care și eu le-am aflat de la publicația dumneavoastră. Prin urmare acuzațiile unora că totul a fost ținut secret sunt neadevăruri. Prețul a fost achitat către acea firmă privată, iar singura legătură cu Consiliul Județean a fost la acel moment faptul că instituția mai avea o participație minoritară în acea companie. Atât. Nu am cumpărat terenuri de la stat, nu am făcut afaceri cu instituții publice. Știu că aceste subiecte suscită interes și tocmai de aceea îmi doresc să lămuresc tot ce se poate lămuri. Nu mi-am pus niciodată numele pe o tranzacție care să nu fie perfect legală și corectă și, din punct de vedere moral, nu cred că este nimic greșit în ceea ce am făcut. Cât despre proiectul pe care îl gândim pentru acel teren, eu și partenerul meu ne dorim să punem în valoare o locație cu potențial, într-un mod care să fie benefic pentru oraș. Aradul are un patrimoniu arhitectural deosebit, dar cred că e important să aibă și construcții noi, moderne, care să contribuie la imaginea lui de oraș european. Mi-aș dori ca, dincolo de orice analiză economică, acest proiect să rămână o realizare frumoasă pentru Arad.
JA: Cine este omul Mihai Pașca, dincolo de funcție, dincolo de CV?
M.P.: Dincolo de funcții sau diplome, răspunsul la întrebarea „cine sunt eu?” rămâne, în esență, unul pe care-l descoperim de-a lungul vieții — și poate doar la final îl putem formula cu adevărat. Ce pot spune însă despre mine e că am avut mereu nevoie de provocări, de noi etape și obiective de atins. Iar faptul că îmi place foarte mult ceea ce fac m-a ținut conectat la profesie, uneori în detrimentul vieții personale.
Întoarcerea acasă, la Arad, mi-a redeschis apetitul pentru lucrurile care-mi lipsiseră: sport, muzică, ieșiri cu prietenii. Mă bucur să redescopăr orașul pas cu pas, să joc din nou tenis, să mai pun mâna pe pian — chiar dacă am început cu vioara, cu ceva reticență, în copilărie. Mă bucur că pot merge din nou la teatru – aștept cu nerăbdare festivalul Underground – la Filarmonică, să particip la festivaluri locale și să regăsesc locuri dragi, cum e Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați, o comunitate autentică, cu oameni alături de care am învățat câtă muncă și cultură se ascund într-un pahar de vin. Mi-am adus și motocicleta de la București. Abia aștept să se încălzească mai bine vremea ca să dau o tură pe drumul Dezna–Dieci, pe care l-am văzut doar în poze. Am auzit că este spectaculos. Cred în potențialul Aradului și în oamenii de aici. Vreau să-i facem pe arădeni să creadă din nou că „se poate” — să creadă în administrație, în viitorul județului, în capacitatea noastră colectivă de a construi. S-au făcut lucruri bune: avem o infrastructură rutieră remarcabilă, investiții importante în domeniul medical și în cultură. Avem o bază solidă. Dar e momentul să ridicăm ștacheta și mai sus.
Trimite articolul
X
Mihai says: Din pacate, degeaba incearca exercitii de PR, ramane tot omul de exercitiu al unora care urmeaza ordinele si un oportunist. Nu il califica aproape nimic pentru functia actuala sau precedata
Gica Din Contra says: De la politeturi,la pertu…
Rabdare si mai discutam…
Nu de alta,dar sa fie si relevant…
Sau nu?
Amdreptate says: La cata reclama i se face mai nou,el o sa fie viitorul primar,sub tutelajul lui Falcao,desigur.
un nimeni says: Aruncă motorul ăla la gunoi, arădeanul obișnuit nu va vota în veci un așa om public ..
VP1010 says: Vis a vis de ANPC doar povesti, șefa este nepoata, fina, ba chiar mai mult în trecut, așa că vorbe fără fond…
un nimeni says: Vezi că aici a câștigat AUR și Georgescu.. deci reabilitează te cu luxul tau ieftin..
Marcel says: Ar trebui sa te gandesti de doua ori inainte de a arunca vorbe inaltatoare despre Gogu. Cred ca esti constient cand iesi in oras , si nu esti legat la ochi, ca Aradul nu a batut pasul pe loc, ba din contra se dregredeaza pe zi ce trece. Suntem o trista caricatura de oras , mai degraba un catun prafuit din lumea a treia. Asta este trista realitate, ne iubim orasul , dar trebuie sa recunosatem acest fapt. Aradenii ajunsi chiar si pana la Gyula li se pare ca au calatorit in timp si sunt de-a dreptul uimiti de ce-a ce vad. Asa ca , daca vei reusi sa te distantezi in viitor de trupa Demolition , asa poate avem o sansa. Dar in Arad acest lucru mi se pare aproape imposibil. Oricum mult succes.
Helmut says: Dacă nu te distanțezi de Gogu maxilar Adică dacă nu i pui talpă serios nu ai nicio șansă te văd pierdut din start ești un eșec lamentabil
Mircea Mot 
binevoitor says: As zice sa dam omului beneficiul bunei credinte,sa vedem ce va reusi sa fa(l)ca in citeva luni,si apoi sa discutam; terenurile achizitionate,desigur numeroase,probabil va dori sa le dea copiilor sai,caci altfel o asa zestre imobiliara nu isi are rostul. Una peste alta,daca va reusi sa se separe de demolatorul Aradului,va avea un viitor si un nume.Daca nu,lumea il va huli si chiar blestema,ceea ce nu-i doresc.
RF 
Mars 
Titi 
hai sictir, ati furat pe fata si terenul si toate afacerile, pai tu o dai ca reprezinti o firma de avocatura dar de ani buni lucrezi la stat, pai nu e conflict de interese aici? adica tu reprezinti statul, dar in privat lucrezi pentru firme care au procese intentate impotriva statului… comedie
