Factorul uman. Principalul vinovat al transformării cimitirelor în veritabile gropi de gunoi. Iar Cimitirul Pomenirea pare exemplu potrivit atât pentru a ilustra o groapă de gunoi, cât şi pentru a arăta cu degetul factorul uman. Un cititor al ziarului nostru ne-a trimis duminică, pe adresa redacţiei, o serie de poze din Cimitirul Pomenirea, însoţite de câteva remarci. Arădeanul a precizat faptul că cimitirul este acoperit de bălării în anumite porţiuni şi că există zone în care accesul spre morminte este aproape imposibil, fapt pe care îl consideră inadmisibil. „Este o junglă care a invadat toată zonă. Este inadmisibil”, a punctat arădeanul supărat.

Supărat este și directorul GCA, Tiberiu Ciul, care spune că, din păcate, sunt mulţi aparţinători care nu-şi îngrijesc mormintele. Sunt, recunoaşte directorul GCA, şi zone în care s-a intervenit, în spatele cimitirului, dar mai trebuie intervenit încă o dată și încă o dată, pentru că vegetaţia spontană a crescut din nou. Şi tot oficialul nu neagă nici rolul major al factorului uman chiar şi atunci când vine vorba de angajaţii societăţii, care uneori nu îşi fac treaba pe atât de serios pe cât şi-ar dori-o conducerea.

Toate cumulate transformă zona din spate a cimitirului într-o jungă. Dacă mai adaugi la această situaţie şi faptul că, de câţiva ani, Cimitirul Pomenirea a devenit pentru mulţi o groapă de gunoi, tabloul sumbru este completat. „Acum doi ani am intervenit acolo şi am scos zeci de tone de moloz. Din păcate, după niciun an, arădenii au transformat iarăşi zona în groapă de gunoi şi din nou trebuie să intervenim”, a punctat directorul Ciul.

Accesul printre pietre funerare

„În ceea ce priveşte zonele de acces vă pot spune că acestea sunt curăţate. Avem şi acum (miercuri, la amiază – n.r.) oameni acolo, şi de la Administraţia Cimitirelor, şi detașați de la celelalte departamente. Am trecut și cu tractorul, cu tocătorul în spate, unde este un teren nefolosit. Noi, în permanență, facem curățenie. În iarnă, am defrișat toate zonele de garduri, margini etc. Anul acest a fost un an atipic, dar am încercat să intervenim constant. O să vedeți, însă, dacă mergeți acolo că cele mai mari zone neîngrijite sunt pe morminte și între acestea. Locurile dintre morminte și de pe morminte cad în sarcina aparținătorilor. Ei pot încheia contract cu noi, și atunci facem noi curățenie acolo, dar din păcate nu încheie. Nu avem nici un contract deși am publicat oferta noastră de servicii și tarifele. I-am și somat. Degeaba. Deși contractul cu noi poate fi unul punctual, adică vin la noi la administrație și ne spun să curățăm mormântul, indică locul și noi trimitem om, sau poate fi lunar ori anual și atunci avem obligația să facem curat tot timpul, nu se apelează la noi. Câțiva zeci de lei ar veni, dar oamenii nu își fac contract. Apelează la tot felul de oameni pentru curățare, cei care apelează. Mulți dintre cei care au morminte aici, însă, le abandonează. Sunt sute de morminte abandonate şi mii de morminte neplătite. Noi căile principale, zona eroilor, zonele din spate, zonele nefolosite le îngrijim, dar zona de morminte şi cea din vecinătatea imediată cade în sarcina aparţinătorilor. Există, ce-i drept, o zonă în spate unde va trebui să defrişăm din nou, pentru că aşa e. Este o zonă unde oamenii nu-şi întreţin defel, nu ştiu din ce motiv, mormintele şi aici trebuie să intervenim mai des”, a prezentat situaţia directorul societăţii.

Tarife mici, degeaba

Managerul a mai precizat că, în pofida acuzelor că tarifele percepute în cimitire sunt scumpe, adevărul este că acestea nu au crescut de când salariul minim net era de 800 de lei. Banii luaţi pentru întreţinere nu sunt suficienţi pentru lucrările care se impun aici, mai spune Ciul, în condiţiile în care, de pildă, doar eliminarea deșeurilor verzi, vegetale, costă societatea pe lună zeci de mii de lei.

Cu pubelele, în zadar

Că factorul uman are multe de a face cu modul în care arată cimitirul pare să reiasă şi din infromaţia furnizată tot de directorul Tiberiu Ciul: „Am amplasat în cimitir circa 100 de pubele, tocmai ca să le folosească, să fie mai facilă intervenția noastră după înmormântări şi nu numai, să nu pierdem vremea. Nu le folosesc. Mare parte din pubele sunt nefolosite, tot pe jos se aruncă. Am amplasat şi 50 de țarcuri pentru PET-uri, dar din păcate tot pe jos prin cimitir le găsim. E plin cimitirul de ele”.

“Locurile dintre morminte și de pe morminte cad în sarcina aparținătorilor. Ei pot încheia contract cu noi, și atunci facem noi curățenie acolo, dar din păcate nu încheie” – Tiberiu Ciul