Auzi în stânga și dreapta, îți povestesc cunoștințe despre pățania lor cu banii de 10 lei falși și nu se întâmplă nimic. Să fie deja atât de mulți bani falși pe piață sau amploarea subiectului de pe rețelele de socializare și din mass media ne face să vedem falsul în fiecare bancnotă mai nouă, mai lucioasă de 10 lei? Greu de spus pentru că nu avem nicio reacție oficială a poliției pe acest subiect. Pentru cei de la IPJ Arad, acest subiect pare a fi inexistent. Pentru că nu există plângeri, pentru că nimeni nu vine la ei cu bancnota falsă care să consemneze infracțiunea. Atunci ea nu există. Se poate construi un silogism perfect: Toți banii falși trebuie raportați la poliție. Nu există nici un raport cu bani falși la poliție. Şi… concluzia: Nu există bani falși. Nu știu dacă acesta o fi fost demersul logic al organelor de poliție, dar sigur concluzia convine.
Cel mai simplu ar fi ca atunci când ni se spune că avem bani falși, chiar să mergem cu ei la poliție, să le demontăm puțin logica aristotelică (nu neapărat că toți ar ști ce-i cu Aristotel) și să-i obligăm să reacționeze. Chiar dacă ne pierdem un pic vremea cu declarații și discuții care par banale, chiar dacă ne enervăm, dar măcar să-i obligăm să facă ceva. Să știm dacă ceea ce am primit e un fals sau nu, să ne explice cum să facem să nu ne mai trezim cu bancnote falsificate, să știm și noi care sunt elementele care fac diferența dintre 10 lei adevărați și 10 lei falși. Și să se mobilizeze odată și să-i prindă pe infractori pentru că altfel vor construi și vor crede și ei în silogisme de tipul: Toți infractorii sunt pedepsiți. Noi nu am fost pedepsiți. Şi… concluzia: Noi nu suntem infractori.