Instituția Prefectului – Județul Arad organizează sâmbătă, 24 ianuarie, pe platoul din fața Palatului Administrativ, o serie de manifestări pentru a marca Unirea Principatelor. Ceremonia va debuta la ora 10:00, cu prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, urmate, la ora 10:05, de intonarea Imnului Național al României. Momentul solemn va fi completat de un ceremonial religios, programat între orele 10:10 și 10:20, oficiat de reprezentanți ai Arhiepiscopiei Aradului, în semn de respect față de semnificația istorică și spirituală a zilei de 24 ianuarie.
În continuarea programului, între orele 10:20 și 10:30, sunt prevăzute alocuțiuni susținute de oficialități, care vor evoca importanța Unirii Principatelor Române și rolul acesteia în consolidarea identității naționale. Manifestările se vor încheia la ora 10:35, cu tradiționala Horă a Unirii, la care sunt invitați să participe toți cei prezenți, ca simbol al unității și solidarității românilor.

Ziua de 24 ianuarie marchează un pas esențial în drumul către formarea statului național unitar român, reunind Moldova și Țara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În 2026 se împlinesc 167 de ani de la acest eveniment istoric, care aduce în prim-plan nu doar amintirea unui moment crucial, ci și reflectarea asupra consecințelor și semnificației durabile pe care le-a avut asupra țării. Evenimentele care au condus la Mica Unire au rădăcini adânci în istoria României. În iunie 1848, muntenii au adresat un memoriu Porții, exprimând dorința firească a românilor de a se uni într-un singur stat. În acea perioadă, la Viena, a fost discutată problema regimului politic al Moldovei și Țării Românești în cadrul Conferinței Internaționale, unde pozițiile puterilor europene s-au împărțit. Cu toate acestea, Revoluția de la 1848 a fost înfrântă, iar regimul absolutist habsburgic a revenit în Transilvania. În Moldova și Țara Românească, prin Convenția ruso-turcă de la Balta Liman (1849), s-a reinstaurat controlul politic al celor două puteri. La 24 ianuarie 1859, într-o atmosferă incendiară la București, s-a găsit soluția dublei alegeri. În Moldova, Adunarea electivă l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza la 5 ianuarie 1859, iar în Țara Românească, conservatorii au obținut majoritatea în Adunarea electivă în ianuarie 1859.