Suntem în plină pandemie. După două luni de stare de urgenţă, acum ne aflăm în stare de alertă. Cel puţin pentru o lună de zile. Practic, vorbim despre minim trei luni în care economia a funcţionat cu frâna de mână trasă în municipiul Arad. Asta, acolo unde a funcţionat. Ce urmează? Nimeni nu poate să spună. Dar previziunile sunt sumbre. Se vorbeşte despre o criză financiară mai gravă decât în perioada 2008-2010. Vedem, zi de zi, cum mii şi mii de arădeni sunt băgaţi în şomaj, după ce firmele la care au lucrat s-au închis. Vedem cum domeniul HoReCa suferă din plin din cauza restricţiilor impuse pentru combaterea pandemiei. Asta înseamnă bani mai puţini în bugetele locale, bani veniţi din taxe şi impozite.

Totuşi, specialiştii de la UrbanizeHub vin cu veşti bune pentru câteva oraşe din România, inclusiv pentru Arad. Aceştia spun că proiectele cu finanţare europeană ar putea reprezenta o gură mare de oxigen pentru investiţiile din Arad. Pe baza datelor de la Ministerul Fondurilor Europene, cei de la UrbanizeHub au realizat un top al oraşelor din România din punct de vedere al proiectelor europene pentru care s-au semnat deja contractele de finanţare ori a început deja implementarea lor. Iar Aradul se află pe un onorant loc 6 din acest punct de vedere.

Primele locuri sunt ocupate de Oradea (proiecte europene în valoare de 255,6 milioane de euro), Cluj Napoca (215,7 milioane de euro) şi Timişoara (156,8 milioane de euro), urmate de Iaşi (149,2 milioane de euro), Galaţi (123,9 milioane de euro) şi, în sfârşit, Aradul (99,3 milioane de euro).

Bani puţini de la stat

„În momentul de față, bugetele administrațiilor locale depind într-o mare măsură de performanța sectorului privat. De exemplu, în 2019, 36% din bugetele orașelor din România veneau din transferuri din impozitul pe venit; 18% din alocări din TVA; și 10% din impozite locale pe firme. Toate aceste surse de venit vor fi afectate anul acesta și, probabil, şi în anii următori. Cât de tare, nu este clar – dar judecând după modul în care a decurs culegerea de taxe la nivel național, e clar că bugetele locale vor scădea în 2020 cu cel puțin 10%-15%. Compensarea acestui deficit bugetar nu poate să vină, pe termen scurt, decât din trei surse: 1) transferuri pentru echilibrarea bugetelor de la nivel central (deși va fi greu de împărțit din mai puțin); 2) creșterea taxelor locale (de exemplu, o suprataxă pe supermarketuri care au avut supra-profit în această perioadă); 3) atragerea de fonduri europene. Din aceste trei surse, fondurile europene sunt vitale în acest moment, mai ales având în vedere că 65% din fondurile alocate României pentru perioada de implementare 2014-2023 încă nu au fost absorbite. În mod evident, cei care au deja contracte semnate pe fonduri europene vor fi cei mai câștigați”, spun cei de la UrbanizeHub.

Fără Bucureşti

În acest top nu fost inclus şi municipiul Bucureşti, care beneficiază de investiţii uriaşe pe fonduri europene, implementate atât de administraţie, cât şi de diferite servicii şi societăţi din subordine.