ARAD. Punct final la înscrierile pentru Programul Naţional Anghel Saligny, acest PNDL 3 implementat de către Guvernul Cîţu. 50 de miliarde de lei pune Guvernul la bătaie pentru întreaga ţară, pentru proiecte care vizează infrastructura, atât rutieră, cât şi cea referitoare la apă şi canalizare. La finalul înscrierilor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, care implementează programul naţional, anunţă că, la nivel naţional, au fost depuse nu mai puţin de 7.545 de proiecte, cu o valoare totală de 137 de miliarde de lei. Practic, primăriile şi consiliile judeţene din toată ţara au cerut cu 87 de miliarde de lei mai mulţi bani suma totală alocată pentru program, care este de 50 de miliarde. Ceea ce înseamnă că, de aici încolo, urmează trierea acestor proiecte şi stabilirea celor care vor primi finanţare.

În ceea ce priveşte judeţul Arad, primăriile şi Consiliul Judeţean au depus, în total, 180 de proiecte. Valoarea totală a acestora este enormă, peste 2,6 miliarde de lei. Dacă mergem pe logica alocării de fonduri pe proiectele depuse la nivel naţional, în varianta cea mai optimistă, autorităţile locale din judeţul nostru vor prinde cam 60-80 de proiecte din cele 180 depuse. Totuşi, primarii au decis să „forţeze” mâna Guvernului, în speranţa că, dacă depun mai multe proiecte, vor reuşi să prindă finanţare măcar pentru 1-2 dintre ele. Dar să vorbim aplicat despre ce solicită unităţile administrativ-teritoriale din judeţul nostru prin Programul Anghel Saligny.

După cum era de aşteptat, cele mai multe proiecte au fost depuse pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Că vorbim despre modernizarea drumurilor judeţene, a celor comunale, a străzilor interioare ori chiar a podurilor, peste 120 de proiecte din cele 180 depuse se referă la modernizarea infrastructurii rutiere.

Cele mai mari proiecte

Dacă vorbim despre cel mai mare proiect pentru care se cere finanţare, acesta este amenajarea unui pasaj subteran în zona Podgoria, din municipiul Arad, pasaj care îşi propune să lege strada Corneliu Coposu de Calea Iuliu Maniu şi să elimine aglomeraţia de acolo. Primăria Arad cere nu mai puţin de 157,3 milioane de lei pentru această lucrare.

Apoi, din punct de vedere al valorii proiectului, urmează cel depus de Primăria Târnova. 63,8 milioane de lei este suma solicitată pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi înfiinţarea unei reţele de canalizare în satele Târnova, Chier şi Dud.

Drumuri și canalizare

Mai departe, Primăria Pecica solicită 63,2 milioane de lei pentru modernizarea unui număr de 43 de străzi interioare din oraş. Primăria Curtici urmează în acest top, cu un proiect în valoare de 59,9 milioane de lei. Cu aceşti bani, administraţia de la graniţă vrea să construiască o legătură a centurii de sud a oraşului cu DJ 709B, dar şi un alt pasaj peste calea ferată, după ce pasajul construit de către CFR s-a dovedit a fi o lucrare foarte proastă.

Primăria Pilu cere, de asemenea, o sumă foarte mare de la „Anghel Saligny”, respectiv 53,9 milioane de lei. Banii ar urma să fie folosiţi pentru înfiinaţrea unui sistem de canalizare menajeră şi o staţie de epurare a apelor uzate, dar şi extinderea sistemului de alimentare cu apă în comună.

Consiliul Judeţean Arad apare şi el în topul sumelor mari solicitate, cu un proiect care vizează modernizarea drumului judeţean 572, din Lipova şi până la limita cu judeţul Timiş. Valoarea estimată a acestui proiect este de 50,8 milioane de lei.

Drumuri de legătură și pietonale

Următorul proiect, din punct de vedere al valorii, a fost depuse de Primăria Şepreuş. 40,4 milioane de lei solicita instituţia pentru realizarea unei reţele de canalizare în comună.

Primăria Arad apare, din nou, în topul proiectelor costisitoare depuse pe PNDL 3. Municipalitatea cere 39,1 milioane de lei pentru realizarea unui drum care ar trebui să lege Zona Industrială Vest de viitorul drum expres Arad-Oradea.

Primăria Conop a depus un proiect de peste 37,6 milioane de lei. Banii ar urma să fie folosiţi la înfiinţarea unei reţele de apă în comună, dar şi a unei reţele de canalizare.

Primăria Sântana cere 36,8 milioane de lei de la Guvern pentru a moderniza mai multe străzi rutiere şi pietonale în oraş.

Consiliul Judeţean Arad a înscris un al doilea proiect de modernizare a unui drum judeţean. Este vorba despre şoseaua care leagă localităţile Mâsca, Măderat şi Arăneag. Acest proiect are o valoare estimată de 35,3 milioane de lei.

Și Primăria Târnova a depus un al doilea proiect „piperat”, care vizează, de această dată, doar înfiinţarea unui sistem de canalizare. Numai că, în acest proiect, sunt vizate alte trei sate ale comunei, respectiv Agrişu Mare, Arăneag şi Drauţ. 35,2 milioane de lei cere primăria de la Guvern.

Vor rețea de apă

Tot proiecte legate de reţele de apă şi canalizare au depus şi următoare primării cuprinse în topul celor mai mari proiecte, după cum urmează: Macea – extindere reţele de apă şi canalizare (33,9 milioane de lei); Livada – înfiinţare reţea de canalizare (33,7 milioane de lei); Almaş – canalizare menajeră şi staţie de epurare (33,3 milioane de lei); Bocsig – realizare reţea de canalizare în satul Bocsig (26,9 milioane de lei); Zăbrani – reţea de alimentare cu apă în localitatea Chesinţ (26,3 milioane de lei); Zărand – extinderea reţelei de canalizare în satele Zărand şi Cintei (24,1 milioane de lei).

Primăria Vinga, în schimb, cere 26 de milioane de lei pentru a moderniza zece kilometri de străzi interioare din comună.

Consiliul Judeţean Arad apare din nou pe listă, tot cu un drum judeţean, respectiv Dieci-Dezna. 24 de milioane de lei solicită instituţia judeţeană pentru acest proiect.

Acestea ar fi cele mai costisitoare proiecte pentru care autorităţile locale din Arad au solicitat fonduri de la Guvern.

Cei mai puțini bani ceruți

Dacă vorbim despre valoarea cea mai mică a proiectelor depuse de primăriile din Arad pe Programul Naţional Anghel Saligny, aici trebuie menţionat proiectul depus de Primăria Şilindia, care cere doar 414.628 de lei pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă, acesta fiind cel mai mic proiect din judeţ pentru care se solicită finanţare. Tot o sumă mică, 416.275, cere Primăria Frumuşeni pentru exact aceeaşi lucrare, respectiv extinderea reţelei de apă în Aluniş. În sfârşit, top 3 al celor mai ieftine proiecte arădene se încheie cu cel depus de Primăria Cărand, care solicită puţin peste un milion de lei pentru execuţia de sisteme de colectare şi dirijare a apelor pluviale.

După număr

Dacă vorbim din punct de vedere al numărului de proiecte depuse de către UAT-urile din judeţul Arad, municipiul Arad şi comuna Şagu deţin supremaţia. Fiecare dintre cele două primării au depus câte şase proiecte pe acest PNDL 3. În ceea ce priveşte valoarea totală a proiectelor, Primăria Arad cere Guvernului peste 230,5 milioane de lei în cadrul celor şase proiecte, în timp ce comuna Şagu solicită aproximativ 25,8 milioane de lei în cadrul celor şase proiecte.

În acest top al numărului de proiecte depuse urmează comuna Şilindia, care a trimis către Programul „Anghel Saligny” cinci proiecte, cu o valoare totală de peste 34 de milioane de lei. Urmează Ineu, Macea, Păuliş, Semlac şi Zădăreni, care au depus fiecare câte patru proiecte. Dintre UAT-urile care au depus trei proiecte se evidenţiază Primăria Târnova, care, în cadrul celor trei proiecte, solicită peste 114,5 milioane de lei.

Aradul, la mijloc

În ceea ce priveşte judeţul nostru, comparativ cu celelalte din ţară, din punct de vedere al numărului de proiecte depuse ne situăm undeva la mijlocul clasamentului, spre partea de sus. Cu cele 180 de proiecte depuse de unităţile administrativ-teritoriale, Aradul se situează pe locul 19 la nivel naţional. Pe primul loc se află judeţul Hunedoara, de unde au fost depuse, în total, 310 proiecte, urmat de judeţul Timiş, cu 251 de proiecte, şi judeţul Argeş, cu 249 de proiecte. La polul opus, cele mai puţine proiecte le-au depus Primăria Generală şi primăriile de sectoare din Bucureşti, 79 la număr, urmate de judeţul Brăila (80 de proiecte) şi Galaţi (97 de proiecte).

Dacă vorbim, însă, de valoarea totală a proiectelor depuse, Aradul stă mai rău. După cum am precizat deja, pentru cele 180 de proiecte, primăriile din judeţul nostru şi Consiliul Judeţean au solicitat suma totală de 2,6 miliarde de lei. Cu această sumă, ne clasăm pe locul 28 la nivel naţional din punct de vedere al fondurilor cerute de la Guvern. Topul este condus de Bucureşti, care, prin cele 79 de proiecte, cere 9,7 miliarde de lei. Capitala este urmată de judeţul Timiş, care solicită 8 miliarde de lei, iar top 3 este închis, la distanţă mare, de judeţul Bihor, care cere 4,9 miliarde de lei. La polul opus, cei mai puţini bani îi cere judeţul Brăila (1,4 miliarde de lei) şi judeţele Ilfov şi Dâmboviţa, fiecare cu câte 1,9 miliarde de lei solicitate în cadrul Programului Anghel Saligny.

Analize şi procente, pe întreg programul

Cei de la ONG-ul Expert Forum au realizat o analiză, la nivel naţional, a proiectelor depuse în cadrul Programului Naţional Anghel Saligny. Aceştia spun că cele mai multe proiecte au fost depuse de către comune, și în termeni de sume (90 de miliarde de lei, adică 65 la sută din suma totală solicitată), și ca număr (78 la sută din totalul proiectelor depuse). 14 la sută din banii solicitați provin din proiecte depuse de consilii județene, iar 6 la sută sunt banii ceruți de Municipiul București, care a depus proiecte în valoare de 8,6 miliarde de lei. Și sectoarele au solicitat un miliard de lei.

Cele mai multe proiecte au fost depuse de municipiul Hunedoara (76), urmat de Sfântu Gheorghe, cu 47, și Primăria București, cu 38 de propuneri. La nivel de comune, cele mai multe proiecte au fost depuse de către Moșnița Nouă din Timiș, cu 19 proiecte.

Suma solicitată de București (fără sectoare), reprezintă 7 la sută din valoarea totală. Apoi urmează Timiș cu 5,8 la sută, Bihor (3,54 la sută), Sibiu (3,42 la sută) și Botoșani (3,12 la sută). Pe ultimele locuri, cu valori între 1 și 1,5 la sută din suma totală solicitată se află Ialomița, Covasna, Dâmbovița, Ilfov și Brăila.

Cei mai mulți bani au fost solicitați pentru drumuri – adică 60 la sută (82 de miliarde de lei) –, la care se mai adaugă 7 la sută (9,7 miliarde) pentru drumuri și poduri. Pentru apă-canal s-au cerut 11 miliarde de lei, adică 8,5 la sută din bani, iar pentru alimentarea cu apă 4,9 miliarde de lei, adică 3,6 la sută din bani.

„Deși cea mai mare parte a solicitărilor vin tot din mediul rural, Primăria Municipiului Bucureștiul iese în față cu solicitări care contrazic logica programului. Desigur că orice unitate administrativ teritorială poate depune proiecte (și că orice primar trebuie să arate în fața alegătorilor că depune proiecte pentru a îmbunătăți situația orașului), însă Programul Naţional Anghel Saligny ar trebui să rămână în esență un program care să finanțeze localități cu mai puține resurse, nu cele mai bogate primării sau consilii județene din România, chiar dacă și acestea au nevoie de fonduri”, este concluzia celor de la Expert Forum.