ARAD. Zeci de sporuri, de la câteva procente până la 50 la sută sau chiar 100% din salariul de bază întregesc veniturile salariale din sectorul public. Publicarea tuturor beneficiilor pe care le pot solicita bugetarii, făcută de fostul ministru al muncii Violeta Alexandru, a fost ca o bombă detonată în spațiul public, cu atât mai mult cu cât noul buget național ar veni să limiteze unele sporuri și drepturi salariale. Pe de o parte, sectorul bugetar este favorizat de legislația în vigoare prin posibilitatea acordării a zeci de sporuri, iar pe de altă parte, angajații din sistem susțin că aceste drepturi sunt unele doar scriptice, nefiind puse în aplicare.

Care este de fapt nemulțumirea generală față de aceste sporuri? Angajații din sectorul privat acuză statul că promovează un dezechilibru între grilele de salarizare prin toate aceste sporuri. Dacă pe de o parte sunt incluse sporuri bine-cunoscute cum ar fi cele pentru condiții periculoase sau vătămătoare – 15% sau chiar 35%, condiții grele de muncă – 15%, sporurile de vechime – între 10 și 30%, pe de altă parte sunt și sporuri apărute în condițiile pandemiei. Așadar, unii dintre bugetari au avut posibilitatea de a-și adăuga veniturilor salariale un spor de 15% pentru „consemn la domiciliu”, iar alte 20 de procente s-au adăugat „pentru izolare” – aici referire făcându-se la localitățile mai greu accesibile, zone de frontieră din afara localităților etc. Alte sporuri acordate celor din administrație, spre exemplu, includ complexitatea muncii – 15%, dar și munca în zilele de repaus sau sărbători legale – 100%. Mai mult, pentru activitatea din structurile de inspecție și control – în instituțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor – se acordă un alt spor de 12,5%.

Majoritatea sporurilor sunt până în 30% din salariul de bază, dar există și sporuri care depășesc 75%. Așadar, pentru condițiile deosebit de periculoase angajatul primește 75% în plus la salariu, același spor fiind acordat și celor care lucrează în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică, module de reabilitare comportamentală etc. În cazul bugetarilor de la Cultură, cel mai mare spor este de 50% și se acordă pentru asigurarea cazării în cazul în care managerul nu are domiciliul în localitatea în care instituția își are sediul.

Majorări și drepturi suplimentare

Tuturor zecilor de sporuri care se pot acorda în funcție de sectorul bugetar, mai există și alte beneficii deloc de neglijat. Astfel, se acordă majorări de până la 50% din salariul de bază pentru „personalul nominalizat în echipele de fonduri europene nerambursabile”, dar și 35% pentru „stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, precum și personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaționale”. Conform legii-cadru, bugetarii mai au dreptul la 347 lei/indemnizație de hrană, 950 lei/lună pentru „titlul științific de doctor”, iar voucherele de vacanță au fost în valoare de 1.450 lei/an.

Solicită indicatori de performanță

Fostul ministru al muncii, Violeta Alexandru, a punctat că „sporurile în sistemul public au apărut precum am văzut că au apărut și pensiile speciale. Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor. Trebuie să ne hotărâm ce vrem, de fapt, și să le împărțim pe categorii, funcție de obiective, pentru că atunci abordarea va fi diferită. Și justă. Un spor poate viza o problemă și dacă s-ar urmări, cu adevărat, rezolvarea ei, sporul ar trebui să se oprească la un moment dat. Prin simplul fapt că sunt unele acordate până la finalul activității în administrație, până în ultima zi, îți dai seama că scopul a fost să crească veniturile funcționarilor. Nu remedierea problemei. […] Acordarea de sporuri tuturor angajaților nu face decât să adâncească lipsa de performanță. De la stabilirea unor indicatori de performanță trebuie să plece discuția, de unde va decurge și sistemul de punctaj care ar trebui să influențeze veniturile”.

Doar pe hârtie?

Publicarea acestor sporuri a fost criticată chiar de cei care ar fi trebui să beneficieze de ele. În spațiul online, bugetarii au transmis prin comentarii că „sporul de 75% acordat în asistența socială nu este 75 % ci este un spor de până la 75% și s-a acordat doar 50% pentru centrele unde se lucrează cu persoane cu dizabilități neuropsihice, conform unui buletin de determinare certificat de DSP, în urma unei analize la fața locului și a unei documentări….nu se acordă că avem ochi frumoși. Știți cum se lucrează în aceste centre?”. Pe de altă parte, un bugetar care a lucrat într-un punct de frontieră în cadrul serviciului sanitar veterinar a mărturisit că „nu am beneficiat de nici un spor, nici măcar de cel de 12,5%, știți cine a luat aceste sporuri? Suntem curioși cei care lucrăm 24/24 ore în ture în condiții stresante cu adevărat. Unde sunt sporurile de care vorbiți? Dacă se iau aceste sporuri, poate ne spuneți și nouă”.

Protestele sindicatelor

Pe de altă parte, sindicatele au organizat de la începutul acestui an o serie de proteste în întreaga țară, tocmai pentru a cere drepturi salariale. „Nu cedăm! Cerem ca cei care muncesc în țara asta să fie tratați corect! Cerem un salariu minim decent, care să țină cont de costul vieții în România, să țină pasul cu prețurile, productivitatea şi cu restul Europei! Cerem ca negocierile colective să fie deblocate pentru a putea negocia contracte de muncă la nivel de sector! E nevoie de reechilibrarea salariilor în funcție de experiență şi calificare, de formare profesională şi de dialog social la toate nivelurile! Cerem ca taxele mari pe care le plătesc din greu lucrătorii (inclusiv TVA-ul) să se regăsească toate în buget şi să fie distribuite pentru servicii publice de calitate pentru cetățeni! Cerem echilibrarea sistemului de pensii”, au transmis reprezentanții Cartel „Alfa”.

andreea.pintea@informmedia.ro