Bilantul unei boli secrete

„Numărul bolnavilor este mai mare decât în Timişoara. Din cei 150 de pacienţi pe care îi avem, 138 sunt în tratament, trec lunar prin mâna noastră. Noi îi vedem şi evaluăm pe absolut toţi cei care se prezintă. Din păcate, nu se prezintă chiar toţi, nu sunt toţi aderenţi la tratament. Dar cei care sunt corecţi, care se tratează şi respectă schemele de tratament, care vin la analize şi cu care colaborăm – aşa-numiţii bolnavi aderenţi la tratament – se simt foarte bine, au o stare de sănătate bună, au o viremie foarte mică, chiar nedectabilă, deci ei nu sunt contagioşi decât în foarte mică măsură” – susţine conf.univ.dr. Mirandolina Prişcă, coordonator al Compartimentului HIV-SIDA din cadrul Spitalului Judeţean şi şef al Disciplinei Boli infecţioase în cadrul Facultăţii de Medicină a UVVG.

Majoritatea arădenilor diagnosticaţi cu HIV-SIDA au până la 40 de ani, dar avem şi bolnavi cu vârste peste 70 de ani. Copii sunt destul de puţini – şase –, dar sunt mari, se tratează şi nu pun probleme. În ceea ce priveşte nivelul de pregătire a pacienţilor, diversitatea îşi spune cuvântul: sunt persoane cu patru clase primare, dar şi intelectuali. „E o boală la care trebuie să ne gândim toţi cu foarte multă atenţie. E greşit să credem că «mie nu mi se poate întâmpla». Ba da, oricui i se poate întâmpla. E o boală infecto-contagioasă de care trebuie să ştim să ne ferim şi pe care să nu o ignorăm” – punctează coordonatorul Compartimentului HIV-SIDA.

Majoritatea arădenilor diagnosticaţi în acest an cu HIV-SIDA au vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, transmiterea virusului făcându-se pe cale sexuală.

„În general, cazurile noi luate în evidenţă au fost descoperite la TBC sau la noi în clinică. Bolnavii au fost internaţi pentru altceva şi, deoarece am văzut că au o simptomatologie orientată spre HIV, am încercat să vedem dacă nu e vorba de aşa ceva şi s-a confirmat” – explică conf.univ.dr. Mirandolina Prişcă.

Simptome

Care sunt simptomele bolii? Infecţia în sine nu are niciun fel de simptome şi de aceea, în prima fază, boala poate trece neobservată. Ar putea avea chiar semnele unei viroze obişnuite peste care se poate trece şi care să nu se manifeste decât peste trei-şase luni. De aceea „trebuie să fim atenţi atunci când am avut un accident, ne-am înţepat undeva sau am avut contact cu sângele cuiva pe care nu îl cunoaştem, situaţii la care se adaugă contactele sexuale neprotejate cu persoane cunoscute sau mai puţin cunoscute” – subliniază dr. Prişcă. În astfel de cazuri se recomandă efectuarea testului HIV.

 Veste-şoc

Vestea că sunt infectaţi cu HIV-SIDA îi provoacă pacientului un adevărat şoc. Este o veste extrem de traumatizantă. „Sunt foarte mulţi bolnavi care nu vor să accepte, se simt frustraţi, se simt marginalizaţi… Ei sunt nişte oameni speciali. Fiecare dintre ei are o poveste şi povestea aceasta este impresionantă” – susţine dr. Mirandolina Prişcă.

 Bolnavi complecşi

Din cei 150 de bolnavi din Arad, 25-30 sunt spitalizaţi în fiecare lună în cele şapte paturi de spitalizare continuă şi spitalizare de zi din cadrul Compartimentului HIV-SIDA. „Aceşti bolnavi, pe lângă faptul că sunt infectaţi cu acest virus, datorită imunităţii scăzute pe care o au, sunt expuşi la diverse infecţii. Aproximativ 50-60% dintre ei au tuberculoză pulmonară, o bună parte au infecţii cu virusuri hepatitice, unii au citomegalovirus, alţii au toxoplasmoză, deci sunt bolnavi complecşi din punct de vedere medical. Noi nu tratăm aici numai infecţia HIV, ci mai multe boli pe care le are bolnavul” – precizează dr. Prişcă.

 Personal insuficient

Din păcate, personalul medical care asigură asistenţă bolnavilor este insuficient. „Atunci când a fost înfiinţat, în 2006, acest compartiment era prevăzut cu un medic, cinci asistente, trei infirmiere, un psiholog şi un sociolog. A funcţionat până acum un an şi ceva cu un medic, cinci asistente şi trei infirmiere dar, odată cu pensionarea acestora, la ora actuală au rămas o asistentă şi două infirmiere. Dar munca e asigurată cu colegii de la Boli Infecţioase care văd şi bolnavii internaţi în Compartimentul HIV-SIDA” – spune dr. Mirandolina Prişcă. Nici măcar ea nu e angajata Compartimentului, ci a Secţiei de boli infecţioase; dar asigur activitatea în acest compartiment.

Tratament de la stat

Pentru tratamentul bolnavilor care se află în evidenţă la Arad, există un buget lunar de aproximativ 450.000 lei, banii fiind alocaţi prin program naţional. Pacienţii primesc tratamentul gratuit, efortul financiar fiind consistent, în unele cazuri ajungându-se şi la 2.000 euro/lună/pacient.

Speranţa de viaţă pentru un bolnav care se tratează corect este până la 50 de ani.

Zece decese în 2012

În ciuda faptului că majoritatea bolnavilor de SIDA din Arad sunt evaluaţi periodic şi fac tratament, anul acesta, în judeţul nostru au fost zece decese rezultate prin complicaţii ale bolii. Mai multe decât anul trecut.

„Toţi aceşti bolnavi nu erau aderenţi la tratament. Întrerupseseră tratamentul de mai multă vreme şi când au venit să reia schemele terapeutice aveau deja complicaţii destul de grave. Dar am avut şi două cazuri de bolnavi mai în vârstă care au avut cancer bronho-pulmonar” – relatează coordonatorul Compartimentului HIV-SIDA Arad.

Proiect: Aradul, centru regional

În prezent, bolnavii HIV-SIDA din Arad sunt evaluaţi din punct de vedere imunologic şi virusulogic la Centrul regional de la Timişoara. „Colaborez foarte bine cu colegii de la Timişoara, dar n-aş avea nevoie de această colaborare. Compartimentul nostru este destul de important şi eu mi-aş dori ca şi Aradul să devină un Centru regional. Am discutat despre acest lucru cu prof. Streinu-Cercel, care coordonează Centrul Naţional de Luptă Anti-SIDA, şi am obţinut avizul său. Ar trebui să ne organizăm la nivelul spitalului sau prin universitate. Este o problemă care mă preocupă şi pe care sper să o rezolv în cel mai scurt timp” – spune dr. Mirandolina Prişcă.

E nevoie de mai multă educaţie

Un studiu efectuat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Arad, în anul 2011, pe un eşantion de 759 de persoane, pe două grupe de vârste 14-19 ani şi peste 20 ani (elevi, cadre didactice, persoane angajate în unităţile din judeţ, personal medico-sanitar, pacienţi, deţinuţi în penitenciarul Arad şi asistaţi ai Centrului de delincvenţă juvenilă al DGASPC Arad) a evidenţiat următoarele aspecte: *Adulţii cunosc prea puţin căile de transmitere a HIV-SIDA, în schimb tinerii cunosc mai puţin simptomatologia; *Utilizarea prezervativului este de rutină pentru 35% dintre tineri şi 27,8% dintre adulţi; *Sub 10% dintre tinerii sub 20 ani au efectuat un test HIV; *Fidelitatea cuplurilor maritale scade după trei ani de relaţie stabilă.

„Toate acestea relevă faptul că trebuie intensificată munca de informare-educare în privinţa HIV/SIDA, dar şi a altor boli cu transmitere sexuală. Această muncă trebuie efectuată în echipe pluridisciplinare cuprinzând atât sectorul guvernamental cât şi organizaţii neguvernamentale, specialişti în promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, cadre didactice, medici de familie, voluntari etc.” – punctează dr. Călin Ardelean, coordonator promovarea sănătăţii în cadrul DSP Arad.