Arad. Un proiect implementat de Asociația Culturală Vernacular, alături de Asociația Biserici Înlemnite / The Wooden Churches Association și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național prin sesiunea II/2021 de finanțare (aria tematică Patrimoniu Cultural Material) a permis scanarea 3D a două biserici de lemn din Arad.

Mai exact, potrivit unei postări pe pagina de socializare facebook a Asociației Culturale Vernacular, „în cadrul atelierului multidisciplinar în preajma bisericilor de lemn din Arad, o etapă a proiectului «Biserici Înlemnite – Inventarierea bisericilor de lemn din România – proiect pilot: bisericile de lemn din jud. Arad», s-a realizat un workshop de relevare digitală a bisericilor de lemn, la care au participat specialiștii Călin Șuteu, Cosmin Bloju, Adriana Sărășan și Cristian Ardelean”.

Ce s-a întâmplat exact acolo? „A avut loc scanarea digitală și fotogrametrică a bisericilor din Corbești și Groși cu scopul determinării celei mai eficiente metodologii de relevare și documentare a unei biserici de lemn. Au avut loc discuții între specialiști, atingându-se subiectul celei mai eficiente metodologii, a timpului și instrumentelor necesare, avantaje și dezavantaje, precum și limitările actuale. Aceste scanări vor fi accesibile pe platforma digitală care va rezulta în urma acestui proiect”, au punctat reprezentanții asociației.

Scanarea lui Cosmin Bloju

În continuare, aceștia au precizat că vor detalia scanările, în trei postări succesive, metoda aplicată și realizările fiecărui specialist, primul prezentat fiind Cosmin Bloju, arhitect și specialist în scanări laser cu o experiență de patru ani în acest domeniu. Arhitectul folosește două scanere laser, unul fix și altul mobil, de la producătorul Leica, și a realizat scanarea laser a bisericii din Corbești, procesul de scanare fiind, potrivit descrierii din postare următorul: „Captarea datelor din teren (copie 3D a limitelor spațiului) folosind scanerul fix, care înregistrează un nor de puncte a cărui densitate se poate seta în timpul scanării. Aparatul face și fotografii care apoi colorează punctele scanate, obținându-se o imagine reală a modelului. Procesarea datelor pe o aplicație dedicată scanerului (Cyclone REGISTER). În cadrul acestei etape, stațiile de scanare se leagă între ele iar norul de puncte se curăță de elementele care nu sunt relevante. (…)”.

Scanare, patru ore

Cât a durat scanarea întregii biserici (inclusiv zona accesibilă din turn)? Patru ore. A urmat apoi descărcarea datelor (care a durat 8-9 ore) și procesarea acestora (14- 15 ore). Comparativ, se mai arată în postarea legat de bisericile noastre de lemn, „se poate menționa că un releveu manual la o biserică de lemn, experimentat în cadrul proiectului de conservare/restaurare a bisericii din Crivina de Sus, a durat luni de zile pentru obținerea unui plan și a două secțiuni acurate”.

Cât este de eficientă această scanare 3D, aplicată bisericii din Corbești? „Folosind această metodă precisă se pot obține secțiuni și planuri în orice poziție și la orice cotă, inclusiv vederi de proiecție”, se mai precizează în postare. Tot aici sunt amintite și provocările și limitările acestui tip de scanare: scanarea zonei de pod inaccesibile fizic (dintre șarpantă și boltă) este o provocare în condițiile actualei tehnologii; pentru fotografierea pe care o realizează aparatul este nevoie de lumină interioară; există zone inaccesibile; prin scanare se obțin suprafețele exterioare care apoi trebuiesc completate cu un releveu manual al elementelor ascunse, interioarele pereților, îmbinărilor; prin scanare se obține un suport și informații care apoi sunt folosite și trebuiesc interpretate de către specialiști”.

O documentare fidelă

În cele din urmă însă, scanarea 3D oferă „o documentare detaliată și fidelă a situației actuale, suport (releveu) pentru un proiect de conservare / restaurare, rapiditatea, eficiența și calitatea rezultatelor incomparabile cu un releveu realizat manual”.

Responsabilitatea lor

Proiectul realizat acum și care are în vizor bisericile de lemn din Arad nu reprezintă, desigur, în mod necesar, poziţia Administrației Fondului Cultural Național, administrație care nu este responsabilă de conținutul și modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.