Bolile cauzatoare de stres

Stresul cotidian ne „găureşte” stomacul, putând provoca apariţia ulcerului şi a gastritei, atenţionează medicii. În plus, specialiştii atrag atenţia că stresul ne poate accelera bătăile inimii, putând declanşa apariţia hipertensiunii arteriale şi a altor boli cardiovasculare, precum şi a diabetului zaharat.

Medicii spun că una din zece persoane suferă de ulcer, din cauza multiplilor factori cauzali, printre care un loc important îl ocupă stresul. „Stresul de orice natură, acut sau cronic, este un factor care poate produce un ulcer gastric sau duodenal. Stresul acut – apărut în urma unor traumatisme – determină apariţia ulcerului de stres şi a gastritei hemoragice, iar stresul cronic produce reactivări ale ulcerului şi exacerbarea simptomatologiei ulceroase”, susţine prof. univ. dr. Carol Stanciu, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Durerea din toiul nopţii

Specialistul spune că atât ulcerul gastric, cât şi cel duodenal au ca principal simptom durerea epigastrică apărută după mese. „La unii pacienţi cu ulcer duodenal, durerea apare noaptea, de obicei între orele 12.00 şi 3.00, trezind bolnavul din somn”, precizează prof. Stanciu. Aceeaşi stare de stres joacă un rol important şi în declanşarea diabetului zaharat. De aceea, le este recomandat persoanelor diabetice să prevină cât pot de mult stresul.

Stresul, boala secolului, le dă bătăi de cap şi cardiacilor. „Stresul poate fi un factor de precipitare al creşterii tensiunii arteriale la cei care suferă de boli ale inimii. În plus, la persoanele cu boli cardiovasculare, stresul poate conduce la apariţia infarctului sau a accidentului vascular cerebral”, atenţionează prof. univ. dr. Marius Vintilă, vicepreşedinte al Societăţii Române de Cardiologie şi şeful clinicii de Cardiologie şi Medicină Internă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”.

Vederea şi auzul

O situaţie aparte întâlnim în relaţia stres-tulburări de vedere. Specialiştii spun că sunt cazuri în care stresul cotidian poate genera tulburări de vedere, deşi persoana respectivă nu are nevoie de ochelari. „Stresul are două componente asupra organismului: de stres compensat şi decompensat. În cazul ultimei variante, în organismul nostru se produc multe modificări, printre care şi cele biochimice (referitoare la cantitatea de sodiu şi potasiu), care pot avea răsunet asupra sistemului nervos central şi, prin urmare, pot să se producă cele mai variate afecţiuni – să vedem înceţoşat, să nu mai auzim bine”, subliniază dr. Mihnea Pastia, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Colentina.

Medicii atenţionează că stresul poate declanşa şi hipertiroidia, una dintre disfuncţiile principale ale glandei tiroide. Un simptom foarte important îl reprezintă transpiraţia tegumentelor şi scăderea rapidă în greutate, deşi persoana respectivă mănâncă foarte mult.

Atenţie la depresii

Psihiatrii atenţionează că stresul poate declanşa şi depresii. „Stresul este o cale de a intra în depresie, pentru că persoana respectivă înregistrează o depăşire a capacităţii de adaptare a organismului, consumând astfel prea multe resurse, printre care şi serotonina”, atrage atenţia prof. univ. dr. Florin Tudose, şeful departamantului de Psihiatrie, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Renumitul psihiatru spune că mai există sindromul de stres posttraumatic, o boală care apare numai după un stres mare – accident de circulaţie, cutremur, prizonierat sau detenţie.

„Deşi teoriile actuale ale patogenezei ulcerului nu includ ca factor principal stresul, practica medicală de zi cu zi ne readuce în atenţie acest factor”  prof. univ. dr. Carol Stanciu.

A.P.