Un personaj care nu renunță la bătăliile sale, are inițiative, face lobby, e un intelectual care citește și scrie, se documentează și filmează, ia interviuri, e un negociator redutabil. După pensionare e atras de ziaristică, scrie cărți, realizează programe radio-tv și devine președintele Asociației „Pro Urbe Arad”. Pasiunea pentru literatură și călătorie au făcut din acest personaj pitoresc, un scriitor care n-a uitat să-și scruteze trecutul (în „Dosarul cu pete”), să-și evalueze contemporanii în pagini bune de portretistică și dialog, de observație acidă asupra unor aspecte ale tranziției (în volumul Five o’clock) sau să ne invite în călătoriile sale (în cartea despre Israel).
Când ai o biografie atât de sinuoasă şi de interesantă ca dl. Bujor Buda, dar şi o experienţă atât de bogată în relaţiile cu oamenii, nimic nu pare prea greu. Nici măcar să intervievezi 106 personaje ale Aradului. Cu atâţia oameni a reuşit să stea de vorbă consilierul judeţean la radio, la emisiunea sa, „Five o’clock”. Principiul listei nu e nou, e vechi de când lumea. Fiecare om mizează pe alţii, pe un anumit cerc de valori şi empatii. Dar nu exigenţa este principala calitate a celui de-al doilea volum de convorbiri, ci perseverenţa. Pofta de taifas a celui care provoacă mărturisiri este, în cazul său, o formă de bucurie de a trăi ce emană din spiritul dotat cu forţă persuasivă şi răbdare, cu talent pedagogic şi fler. Dar mai ales cu perseverenţă. Dl. Bujor Buda se pricepe la oameni, e un profesionist al dialogului, aşa cum alţii sunt chemaţi să realizez studii ale psihologiei umane. Pe el îl interesează viaţa personalităţilor accentuate ale Aradului şi nu opera, ceea ce fac, pentru că se ştie din experienţă că nu poţi vorbi nestânjenit despre ceea ce faci.
Fruntaș liberal de modă veche cu idei clare și pragmatice, urmaș al unei vechi familii de intelecuali de pe Valea Deznei, nepot al reputatului istoric Cornelia Bodea, Seniorul Buda a devenit un om de atitudine într-o tranziție nemiloasă, a schimbărilor, a trădărilor, a cristalizărilor sociale și morale. Obsedat de degradarea vieții în postcomunism el radiografiază cu răbdare urmările perioadei comuniste în viața Aradului. Mereu disponibil și vizibil datorită staturii și vocii sale din agora arădeană, a fost un educator al bunului simț atât în meserie (UTA și TEBA sunt un capitol al inginerului textilist), în politică dar și în pasiunea sa pentru salvarea patrimoniului arădean de la degradare. Unde nu gândești, acolo îl afli pe senior. La întruniri, la primărie, la ziar, la televiziune, la lansări de carte și expoziții. Activitatea sa din ultima vreme, atât de insistentă, de la „Pro Urbe” a devenit bătălia vieții sale. Articolele din presă, cu fotografii și argumente, înfierează nepăsarea unor edili și a unor cetățeni, turmentați de atâta libertate și nesimțire față de mediul în care trăiesc. Emisiunile sale, de multe ori improvizate și pliate pe chestiunea zilei, dar cu invitați de marcă atingeau puncte sensibile pe harta unui oraș care nu reușește întotdeauna să se smulgă din marasmul provinciei. Cutreierând cimitirele pline de amintiri cu aparatul de filmat și cu istorici și arhitecți, el reușește să le aducă aminte concitadinilor cine sunt și cine au fost. Lecția sa de luciditate senină, de dragoste pentru urbe și de respect al valorilor și toleranței într-un mediu multicultural unic, e actuală și eficientă. Cu farmecul discret al senectuții, Bujor Buda îți transmite acea „joie de vivre” pe care o răspândește în jur ca pe un parfum de preț; e capabil nu numai de nostalgii dar și de frisoane romantice sau bonton mucalit, pe care le exprimă într-o paletă largă de întrebări, observații și sfaturi.

La mulți și sănătoși ani, Buji!