JURNAL ARĂDEAN: Domnule director, de cele mai multe ori ne gândim la apă doar atunci când nu curge la robinet sau când apare o avarie pe stradă. Când totul funcționează normal, pare un lucru de la sine înțeles. Cât de fragil este, în realitate, acest „normal”?
GHEORGHE BORHA: Este mult mai fragil decât pare. Faptul că apa ajunge zilnic la robinet, indiferent de oră sau de vreme, este rezultatul unui sistem complex care funcționează non-stop. Orice disfuncționalitate în sistem poate genera probleme majore. Tocmai de aceea, investițiile constante nu sunt un moft, ci o condiție esențială pentru continuitatea serviciului.
JA: Când se lucrează la rețelele de apă sau de canalizare, șantierele sunt vizibile și creează disconfort. De multe ori, oamenii rămân cu această parte neplăcută și uită că lucrările sunt făcute chiar pentru confortul lor. Cum vedeți această situație?
GB: E normal ca oamenii să simtă în primul rând disconfortul de moment. Nimănui nu îi plac șantierele sau restricțiile temporare. Infrastructura de apă și canalizare însă funcționează, în mare parte, fără să fie văzută, iar atunci când totul merge bine, nu ne dăm seama cât de importantă este.
În 2025, Compania de Apă Arad a investit peste 39 de milioane de lei în această infrastructură „nevăzută”, cu un grad de realizare de 84% dintr-un buget total de 46,7 milioane de lei. Faptul că nu avem probleme majore în alimentarea cu apă sau în sistemul de canalizare arată că aceste lucrări, chiar dacă incomode pe termen scurt, înseamnă de fapt mai mult confort și siguranță pentru oameni.
JA: Există voci care spun că aceste investiții ar trebui făcute fără a crește tarifele. Este realist?
GB: Din păcate, nu. Companiile de apă funcționează pe principiul recuperării costurilor, stabilit prin legislația națională și europeană. Fondurile europene ajută foarte mult, dar ele presupun atât cofinanțare cât și costuri de operare ulterioare. Fără ajustări de tarif, infrastructura s-ar degrada, iar pe termen mediu ar apărea probleme de funcționare. De asemenea, vorbim despre o infrastructură veche de zeci de ani, care trebuie menținută și modernizată permanent. În ultimii ani au crescut semnificativ costurile cu energia electrică, materialele, serviciile de mentenanță. Fără ajustarea tarifelor, compania nu ar mai putea susține costurile de operare și, mai ales, investițiile. Tariful reflectă aceste realități economice și nevoia de a asigura servicii continue și sigure.
JA: Deci spuneți clar: există o legătură directă între tarif și investiții?
GB: Există o legătură directă și inseparabilă. Aceste sume nu pot fi susținute fără un tarif care să reflecte realitatea economică. Fără tarife ajustate nu am putea reabilita rețelele vechi, nu am putea moderniza stațiile de pompare și epurare, nu am putea cofinanța proiectele europene, nu am putea investi în digitalizare și în reducerea pierderilor.
JA: Care sunt, concret, investițiile din 2025 care schimbă viața de zi cu zi a oamenilor, chiar dacă ei nu le văd direct?
GB: Se văd exact în lucrurile pe care oamenii le consideră normale: apă care curge constant la robinet, mai puține avarii, canalizări care funcționează corect. Mai mult, am investit în realizarea și modernizarea rezervoarelor de apă: vorbim de rezervorul de 500 mc la Hălmagiu, care oferă comunității o rezervă sigură de apă. În Crocna, comuna Dieci, s-a instalat o stație modernă de ridicare a presiunii, iar apa potabilă a ajuns constant la toți locuitorii. La Gurahonț, s-a construit o stație nouă de epurare, din fonduri europene, care a asigurat tratarea corectă a apelor uzate pentru întreaga localitate. La Bocsig, s-a mărit capacitatea de captare a apei prin realizarea unui foraj nou. La Lipova, s-a continuat reabilitarea uzinei de apă. În Tisa Nouă, Firiteaz, Fiscuț și Hunedoara Timișeană, s-a extins alimentarea cu apă potabilă. Iar în municipiul Arad, pe străzile Lipovei și Păstorului, s-a modernizat canalizarea menajeră, pentru un sistem mai sigur și mai eficient.
O preocupare constantă a fost reducerea pierderilor de apă, motiv pentru care am investit în digitalizarea infrastructurii de apă prin a montarea a 14.200 de contoare inteligente, o investiție de peste 14 milioane lei, completată de reabilitarea și înlocuirea branșamentelor deteriorate. În ultimii ani, din 2022 încoace au fost montate peste 42 de mii de contoare inteligente.
În plus, investițiile în infrastructura energetică ne permit să evităm întreruperile neplanificate ale sistemelor critice. Toate aceste lucrări nu sunt spectaculoase la suprafață, dar ele înseamnă mai mult confort, mai puține probleme și o calitate a vieții mai bună pentru abonații noștri, zi de zi.
JA: Creșterea tarifelor vine într-un context economic dificil. Ce le spuneți oamenilor care afirmă că operatorul ar trebui să „strângă cureaua”, nu consumatorii?
GB: Compania de Apă Arad este un operator public. „Strângerea curelei” ar însemna, în realitate, amânarea reparațiilor, blocarea investițiilor și creșterea riscului de avarii majore. Asta s-ar traduce, pe termen mediu, prin apă mai des întreruptă, pierderi mai mari și costuri și mai mari pentru toată lumea.
JA: Totuși, de ce este canalizarea mai scumpă decât apa?
GB: Canalizarea este, de fapt, partea cea mai costisitoare a sistemului. Epurarea apei uzate presupune tehnologii complexe, consumuri foarte mari de energie și respectarea unor norme de mediu impuse prin Directivele europene, extrem de stricte pentru apa deversată în emisari (în râul Mureș, de exemplu). Dacă nu investim aici, nu vorbim doar de disconfort, ci și de amenzi, poluare și riscuri pentru sănătatea publică.
JA: Unde se află Aradul, totuși, în comparație cu alte județe? Este percepția de „scump” una corectă?
GB: Tarifele din Arad sunt comparabile cu cele practicate de alți operatori regionali din România. Chiar am văzut anul trecut un top al prețurilor practicate la nivelul țării, iar Aradul s-a aflat pe locul 35 din 47 în privința tarifului pentru furnizarea apei potabile și pe locul 5 pentru canalizare/epurare. Deci, Aradul nu se află printre cele mai scumpe orașe din România. În multe județe, prețurile sunt similare sau chiar mai mari, tocmai din aceleași motive: investiții, energie, standarde de mediu. Important este că tariful reflectă calitatea și siguranța serviciului.
JA: Și concret? Unde se duc banii din factură?
GB: Se duc exact acolo unde trebuie ca apa să ajungă sigură la robinet și să plece curată în natură. În prețul apei și canalizării intră: energie electrică, care s-a scumpit masiv și este esențială pentru pompare și epurare, reparații și mentenanță la mii de kilometri de conducte, personal calificat care asigură funcționarea 24/7; analize permanente de laborator; investiții în rețele, stații de pompare, stații de epurare; cofinanțarea proiectelor europene. Fără aceste cheltuieli, serviciul pur și simplu nu ar putea funcționa. Este un serviciu continuu, care funcționează indiferent de condiții meteo sau de oră.
JA: Poate unii ar spune că investițiile invocate de Compania de Apă Arad sunt doar o justificare pentru creșterea tarifelor. Ce le răspundeți celor care cred că arădenii plătesc mai mult fără ca nivelul lor de trai să crească în mod real?
GB: Investițiile pe care le avem în derulare nu sunt doar o consecință a ajustării tarifelor și nici doar o justificare a acestora. Ele fac parte dintr-un proces strategic de modernizare și conformare care are un impact direct asupra calității vieții locuitorilor din aria de operare.
O infrastructură de apă și canalizare sigură înseamnă apă potabilă de calitate constantă, mai puține avarii, mai puține întreruperi dar și o colectare și tratare corespunzătoare a apelor uzate menajere. Toate acestea influențează direct confortul zilnic.
În 2026, de exemplu, avem planificate lucrări de întreținere și mentenanță de aproximativ 4,3 milioane lei, dar și finalizarea unor investiții majore începute în 2025, precum rezervorul de 500 mc de la Hălmagiu-o investiție de 3,3 milioane de lei, alimentarea cu apă Tisa Nouă sau reabilitarea rețelelor de înaltă presiune din municipiul Arad. Acestea nu sunt investiții „contabile”, ci lucrări care asigură continuitatea serviciului și reduc riscul de avarii majore.
Și în 2026 suntem preocupați de reducerea pierderilor de apă și avem în vedere continuarea acțiunilor de montare a contoarelor inteligente. Intenționăm montarea a încă 22 de mii de contoare inteligente, o investiție, estimăm noi, de 24 milioane lei, completată de reabilitarea branșamentelor deteriorate. Asta înseamnă un sistem mai eficient, pierderi mai mici și, implicit, presiune mai redusă pe costurile viitoare.
În același timp, în contextul schimbărilor climatice și al perioadelor de secetă repetate, avem planificate investiții în mărirea capacităților de captare în zone precum Bocsig, Ineu, Hălmăgel, Lipova și Căsoaia.
JA: Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj arădenilor, care ar fi acela?
GB: Apa sigură și de calitate nu este un dat, ci rezultatul unor investiții constante. Tariful nu plătește doar apa de astăzi, ci este siguranța de mâine. Alternativa ar fi degradarea sistemului, iar costurile ar fi mult mai mari pentru toată lumea.
Eu says: 
Observator says: 
Marius 
Riveran says: 
Kidu says: 
Helmut 
Gik 
Dan says: 
apa noastră trebuie să rămână a noastră a românilor și a țării noastre România says: Cetatean says:
Anonim 
Unul care citește și știe says: 
