Teofil Condoroș a ajuns în Arad la începutul anilor 1970, din Bihor. „Toată lumea urmărea unde să lucreze, ce să facă. A venit tata la un moment dat cu ziarul și mi-a zis că e un anunț că se fac înscrieri pentru fabrica de încălțăminte Libertatea din Arad. Astăzi am văzut ziarul, a doua zi dimineață la patru am pornit cu tata spre Arad. Am venit așa, fără să mai stăm pe gânduri, nu mai conta ce va fi, conta doar să mergem și să lucrăm”, spune acesta. Și au trecut, de atunci, aproape cinci decenii. Iar pasiunea care îl scoate în evidență este și mai veche. S-a îndrăgostit de cactuși în copilări, iar mai târziu a început, câte puțin, să-i colecționeze, tot pe rând. „Pe vremea aia nu aveam cunoștințe, nu era internet, nu găseam nimic. Am colecționat tot câte puțin, dar până la urmă, când am început să știu lucra cu ei, am început să-i înmulțesc eu. Am mai avut ocazia să merg la o persoană, două, la Timișoara și la Șiria, oameni care mi-au dat semințe să mă joc cu ele. Și mie mi-a reușit, că nu-i chiar ușor să reușești, să încolțească semințele. Dar și unul, și celălalt, când au aflat că au încolțit semințele, a fost un șoc și gata, nu mi-au mai dat nimic. Am fost și până în Brăila, am luat 700 de semințe, am și acum plante din semințele alea”, spune Teofil Condoroș.

Cactuși…cu vechime

Și pentru că un cactus vechi nu este neapărat unul care impresionează și prin dimensiune, domnul Condoroș, proprietarul „Grădinii Cactușilor” din Arad, mărturisește că unul dintre cei mai vechi cactuși pe care îi are nu măsoară mai mult de zece centimetri. „Cei mai vechi cactuși pe care îi am au vreo 45 de ani, poate chiar mai mult. Dar să nu vă imaginați că cei mai vechi sunt și cei mai mari – am cactuși care au poate zece centimetri, poate mai puțin, dar sunt plante foarte vechi. Am unul de vreo 22-23 de ani care are în jur de trei centimetri, unele specii cresc foarte greu”.

Menţine colecţia

Întrebat fiind câte exemplare are în colecție, acesta recunoaște că le-a cam pierdut numărul. „Nu știu exact câți cactuși am, nu îi mai număr. I-am numărat o dată și nu-i mai număr. Încerc doar să mă păstrez la același nivel. Spațiul îmi permite, că aș putea să mă extind, dar nu-mi mai permite puterea. Atâta mai pot să fac, să mențin colecția la același nivel. Anul ăsta, de exemplu, am și semănat, am pregătit plante mici, dar acum nu pot să vând. Tot așa mi-am planificat: câți vând, atâția să pun în loc. Anul ăsta va trebui să arunc o grămadă, care au defect, care nu sunt cei mai căutați, ca să fac față cu spațiul”.

La târguri şi online

Pentru că odată cu dezvoltarea colecției, aceasta s-a transformat într-o sursă de venit, arădeanul merge cu ei la târguri prin Transilvania. Aradul, la acest capitol, nu stă tocmai bine. „Mergem cu ei în special la Cluj, pentru că acolo ne-am găsit piață, clientelă și târguri. Târguri nu prea găsim mai nicăieri. La Timișoara mai e un târg pe an. La Albă Iulia ar fi un târg pe an. La Arad nu găsim târguri, nu avem unde să mergem la Arad. Avem clienți și la Arad, dar nu vin acasă, la seră, să vadă cactușii. În schimb, dacă mergem la târguri, vin să-și cumpere cactuși. Pe noi ne interesează clienții pentru că dintr-o pasiune simplă – că am vrut să am colecție de cactuși – am ajuns să facem și o sursă de venit, e sursa principală de câștig pentru mine. Vindem la târguri, dar aproximativ un sfert din vânzări vin și din online, de pe pagina noastră de Facebook. Cine știe ce va fi pe viitor, poate lumea se va reorienta și va cumpăra mai mult online”, spune colecționarul.

Sfat pentru iubitori

Și pentru că sfaturile cele mai bune, în orice domeniu, vin de la specialiști, l-am rugat pe domnul Condoroș să ofere un sfat celor care îndrăgesc aceste plante și care vor să le colecționeze. „Să cumpere cactuși cât mai mulți, dar neapărat să aibă loc luminos, loc cu soare. Iarna să aibă loc răcoros și lumină cât mai multă. Cine are condițiile astea, poate să își cumpere sau să își țină cactuși fără probleme. Cine nu le are, să stea liniștit – ori să cumpere cu riscul că îi pierde sau că nu vor mai fi cum trebuie, ori să renunțe. Asta le spun clienților mei: nu ai condiții, nu cumpăra. Nu ai respectat condițiile, nu mai înfloresc, sau cresc cum nu trebuie. Un colțișor de cactuși într-o gospodărie sau în casă merită avut, e ceva frumos. Chiar și pe lângă alte flori, în comparație, colțișorul ăsta va fi ceva deosebit întotdeauna”.

„Sufăr în rând cu ei”

În cazul domnului Condoroș, un îndemn de regulă neproductiv pare să fie, totuși, mai potrivit ca niciodată: „Fă ceea ce-ţi place cu adevărat şi nu vei mai munci nicio zi din viaţa ta!”. Asta pentru că, așa cum spune colecționarul, acesta lucrează liniștit și cu mare drag pentru ceea ce face. „Eu sunt printre cactuși întotdeauna, aici mă găsiți tot timpul. Am foarte, foarte mult de lucru cu ei, dar e un lucru pe care îmi place să îl fac. Nu mă plictisesc, nu mă enervez, nu mă stresez, nu vreau să scap cât mai repede de aici și lucrez liniștit, cu mare drag. O singură problemă am, care mă mai împinge de la spate, că mulți cactuși suferă foarte rău că nu sunt bine, că nu le vine rândul și eu sufăr în rând cu ei. Dar o să le vină rândul și o să fie frumoși”.

Grădina Cactușilor

Cele peste 30 de mii de exemplare din peste 500 de specii de cactuși pot fi urmărite și online, pe pagina de Facebook „Gradina Cactusilor”. Prin intermediul acestei pagini exemplarele scoase la vânzare de Teofil Condoroș pot fi comandate.