Cei de la Asociaţia Pro Infrastructura anunţă că aceste contestaţii, dacă vor fi dublate şi de acţiuni în instanţă, ar putea întârzia proiectul chiar şi cu doi ani. Şi, la cum funcţionează instanţele din România, termenul de doi ani pare a fi chiar unul rezonabil.

“Aceste contracte vor întârzia câteva luni, dacă nu ani. Deși ministrul vorbește despre semnare <după acele perioade de contestații>, ministrul nu știe (sau uită să spună) că deja s-au depus contestații în 5 iulie (lotul 1 Caransebeș-Lugoj), 5 august (lotul 3 zona Timișoara) și 19 august (segmentul Ronaț-Arad). Ba mai mult, cea de pe lotul 1 a fost deja admisă de CNSC. Este foarte probabil ca lotul 2 (Lugoj-Timișoara), al cărui câștigător a fost anunțat mai târziu, să fie de asemenea contestat. De foarte multe ori, contestațiile câștigate de antreprenori arată de fapt incompetența beneficiarului, CFR, companie subordonată lui Grindeanu. Dacă ne luăm după experiențele vaste din anii (prea) îndelungați de contracte și șantiere CFR, putem aștepta chiar și 12-24 de luni în instanță”.

Dacă toate licitaţiile vor intra în hăţişul contestaţiilor şi proceselor în instanţe, în cel mai fericit caz, lucrările de modernizare a căii ferate ar putea începe cândva prin 2024. Iar de aici vin alţi ani până când proiectul va putea fi declarat închis. Drept urmare, termenul specificat în PNRR, de finalizare a lucrărilor în 2026 este unul utopic.

“Execuția liniilor reconstruite durează rareori sub 6 ani, indiferent de termenul contractual. Așadar, cum va fi respectat termenul limită din PNRR, 2026? La aceste chestiuni trebuie să lucreze ministrul Grindeanu”, mai spun cei de la Pro Infrastructura.

Lucrare uriaşă

Reamintim faptul că, în urmă cu aproximativ două săptămâni, CFR anunţa faptul că a fost semnat contractul de finanţare a mega-lucrării de modernizare a căii ferate de la Arad la Caransebeş, în valoare de 8,77 miliarde de lei.

„Prin modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad, CFR SA va contribui în mod direct la dezvoltarea infrastructurii și suprastructurii feroviare din vestul țării, prin lucrări de specialitate complexe, printre care amintim: dublarea liniei de cale ferată pe toată lungimea traseului; refacerea infrastructurii liniilor și corectarea traseului pentru atingerea vitezei de circulație de 160 km/h; modernizarea clădirilor de călători; construirea de pasarele pietonale și adaptarea nivelului peroanelor la standardele europene; înfiinţarea de halte de călători în zonele urbane, pentru accesul direct la rețeaua feroviară de transport; desființarea sau transformarea trecerilor la nivel în pasaje denivelate; lucrări specifice de exploatare feroviară, prin construirea a două clădiri de mentenanță, un centru regional de management al traficului și sistem ERTMS (ETCS nivel 2 și GSM R)”, anunţau atunci cei de la CFR. Însă, de la semnarea contractului de finanţare şi până la demararea efectivă a lucrărilor, va mai curge multă apă pe Mureş.