ARAD. Ministerul Sănătăţii a pus la transparenţă un proiect de Hotărâre de Guverm care se referă la lansarea unei campanii de informare referitoare la efectele radonului, un gaz prezent inclusiv în judeţul nostru, asupra sănătăţii. Potrivit statisticilor, radonul, un gaz inodor şi incolor, reprezintă a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat, acest gaz fiind supranumit „ucigaşul tăcut” din locuinţe. Şi asta pentru că, potrivit măsurătorilor efectuate de specialişti din Cluj, radonul este eliberat prin podelele caselor noastre.
Ministerul Sănătății a pus în dezbatere la începutul acestei săptămâni un proiect de HG privind Strategia de informare, educare și comunicare pentru sensibilizarea populației și informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor și a angajaților cu privire la riscurile prezentate de radon.
„În cadrul Planului Național de Acțiune pentru Radonul de Interior (PNAR) este prevăzută ca direcție strategică DS5: Realizarea Strategiei de informare, educare și comunicare pentru sensibilizarea populației și informarea factorilor locali de decizie, a angajatorilor și a angajaților cu privire la riscurile prezentate de radon. Aceasta direcție strategică este în sarcina Ministerului Sănătăţii, a Institutului Naţional de Sănătate Publică/Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, a structurilor de specialitate de la nivel regional şi local şi a autorităţilor locale”, spun cei din Ministerul Sănătății, care completează: „Radonul este un gaz radioactiv natural, care poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătatea publică”.
Scopul hotărârii
Hotărârea de Guvern îşi propune o serie de schimbări-cheie, după adoptare.
– Creșterea conștientizării publice: Una dintre principalele priorități ale strategiei este informarea populației, a angajatorilor şi managerilor/proprietarilor clădirilor cu acces public cu privire la riscurile expunerii la radon și măsurile care pot fi luate pentru a reduce aceste riscuri.
„Prin informarea populației și implementarea măsurilor preventive, expunerea la radon va fi redusă, ceea ce poate duce la scăderea incidenței cancerului pulmonar și a altor probleme de sănătate asociate”, explică cei din minister.
– Instruirea și educarea specialiștilor. Strategia vizează, totodată, formarea și instruirea specialiștilor în domeniul construcțiilor, sănătății publice și al altor sectoare relevante, astfel încât aceștia să poată identifica și gestiona eficient problemele legate de radon.
– Promovarea măsurilor de prevenție. „O parte crucială a strategiei constă în promovarea măsurilor preventive, cum ar fi realizarea testelor de radon în locuințe și clădiri publice și adoptarea unor soluții de remediere în cazurile în care nivelurile de radon depășesc limitele acceptabile”.
– Cooperarea interinstituțională. Vizează o colaborare mai strânsă între diverse instituții, inclusiv autorități locale, naționale, organizații de sănătate publică și organizații non-guvernamentale.
„Obiectivul principal este înțelegerea importanței testării, respectiv evaluarea propriilor locuințe pentru a identifica dacă există concentrații de radon care depăşesc nivelul de referință de 300 Bq/m3 (Becquereli pe metru cub)”, se arată în document.
Locuri periculoase
Conform Ordinului preşedintelui CNCAN nr. 185/2019 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, concentrația de radon se determină indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele:
a) locuri de muncă din subteran și parter, cum ar fi: stații de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peșteri, saline, instalații de tratare a apei, extracții materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
b) clădiri cu acces public;
c) clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcți, cum ar fi primării, prefecturi, sedii de poliție, unități școlare, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.
Mesajele ministerului
Strategia cuprinde și o serie de exemple de mesaje concepute pentru diferitele grupuri-țintă, în funcție de preocupările specifice ale acestora.
„Diferite grupuri din populație au nevoi, niveluri de cunoştințe și preocupări diferite legate de expunerea la diverşi factori de risc pentru sănătate. Prin focalizarea pe aceste diferențe și adaptarea comunicării în funcție de acestea, se poate spori gradul de receptivitate al audienței. De exemplu, proprietarii de locuințe ar putea fi mai interesați de măsurile practice pentru reducerea nivelurilor de radon, în timp ce profesioniștii din domeniul imobiliar ar putea fi mai preocupați de modul în care aceasta poate influența tranzacțiile imobiliare”, spun cei de la Ministerul Sănătății în strategie.
Pentru publicul larg, mesajele vor fi:
„Sănătatea Contează! Radonul este un gaz natural, dar poate fi un risc pentru sănătate. Testează nivelul de radon din casa ta pentru a te proteja și a-ți proteja familia de riscurile asociate cancerului pulmonar. Acționează acum pentru un viitor sănătos!” „Protejează Viitorul! «Prin informare, conștientizare și acțiune, putem contribui la protejarea sănătății noastre și a generațiilor viitoare. Reducerea expunerii la radon este un pas important în această direcție»”; „Acționează acum pentru sănătatea familiei tale! Testează nivelul de radon din casa ta și ia măsuri pentru a reduce expunerea. O investiţie în sănătate cu un minim de efort!”; „Copiii sunt cea mai de preț comoară. Asigură-te de faptul că ei cresc într-un mediu sigur şi sănătos! Testează nivelul de radon din locuința ta și ia măsuri pentru a asigura calitatea aerului din interior. Respiraţi sănătate, nu radon!”.
Ministerul Sănătăţii este convins că „pe termen lung, prevenirea bolilor asociate cu expunerea la radon va reduce semnificativ costurile de sănătate publică și cheltuielile medicale legate de tratamentul acestor afecțiuni”.
Despre radon
Radonul este un gaz radioactiv invizibil, fiind incolor și inodor, și este un mutagen cunoscut (poate provoca mutații genetice). Este eliberat în mod natural în subteran, din roci, sol și apă – și poate fi prezent atât în locuințe, cât și la birou sau la școală. Potrivit specialiștilor, radonul poate fi găsit în orice casă, veche sau nouă, în diferite concentraţii, și de obicei își face drum prin fisurile din fundațiile clădirilor, acumulându-se în tăcere în interiorul clădirilor și în plămânii oamenilor.
În general, nivelurile de radon sunt mai mari la nivelurile inferioare ale clădirilor și în subsoluri, iar expunerea oamenilor la acest gaz radioactiv crește pe măsură ce practicile moderne de construcție fac locuințele tot mai etanșe. Acest poluant al aerului interior este cu atât mai periculos pentru populație, deoarece poate fi detectat doar prin testări specifice (din cauza radioactivității sale), care măsoară concentrațiile de radon.
Expunerea la radon crește riscul de cancer pulmonar. Riscul suplimentar de expunere este proporțional cu concentrația de radon din aerul respirat și cu durata expunerii la radon, potrivit Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC).
Aradul, risc ridicat
Unu din șase decese din România e cauzat de cancer, iar, dintre toate bolile oncologice, cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, arată Profilul de țară privind sănătatea – România 2023, parte a Raportului privind starea sănătății în UE.
Studii realizate la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) au arătat că Transilvania este zona cea mai expusă la creşteri ale radonului în aer. Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon apar în mai multe judeţe din ţară, 16 înregistrând concentraţii ale radonului care depăşeau pragul admis: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.
cititor says: 
