Jurnal arădean: În ultimele zile am asistat la un protest puternic al editorilor față de un proiect de lege privind timbrul cultural. Mai pe înțelesul tuturor, ce presupune acest timbru?
IOAN MATIUȚ: Ca editor dar şi scriitor, mă aflu într-o poziţie destul de ingrată pentru a discuta despre problemele pe care le generează apariția controversată a noii legi a timbrului cultural. Să ştim despre ce vorbim, această lege a trecut deja de Senat şi este aproape de vot la Camera Deputaţilor, ca apoi să plece spre promulgare la preşedintele României. Prin ea se instituie un timbru cultural, care se aplică pe toate produsele artistice sau bilete de intrare la spectacole. În cazul cărţilor, el se va aplica pe cărţile de beletristică, indiferent de suportul pe care de află sau de reţeaua de distribuţie (cu amănuntul sau en-gros), iar valoarea lui va fi de 1 leu. La manualele de literatură şi la culegerile de texte literare, valoarea timbrului va fi de 0,20 lei din preţul de vânzare. Sumele colectate din aceste timbre culturale, vor fi distribuite Uniunilor de creatori, legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Tot în lege este prevăzut modul în care se pot cheltui aceste sume.
Editorii spun că nu știu „în ce măsură creșterea taxei pentru cărțile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate” dar este cert că „primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică”. Ca editor și scriitor, cum vezi această poziție?
IOAN MATIUȚ: Ca să ne referim doar la carte, marii editori din România privesc această lege ca pe o lovitură de graţie dată producţiei de carte, o taxă în plus pe care trebuie să o achite editorii în avans (la cumpărarea timbrelor), iar cititorii în momentul cumpărării cărţii. Astfel, în opinia lor, Uniunile de creație vor primi un ajutor mascat de la stat iar cărţile ar fi taxate asemeni alcoolului sau ţigărilor, ceea ce ar duce la scăderea şi mai mult a vânzării de carte în România.
Uniunile de creaţie, având mari dificultăţi financiare, salută apariţia aceste legi şi o consideră vitală pentru funcţionarea lor dar şi pentru finanţarea unor proiecte culturale sau acordarea de ajutoare sociale membrilor aflaţi în dificultate. Uniunea Scriitorilor din România, acuză faptul că în actuala lege a timbrului literar, taxarea este de 2% din preţul de vânzare al cărţilor şi trebuie virată de către editori în contul Uniunii, după vânzare. Ori nu există nici un mecanism sigur de control al vânzărilor, totul fiind la discreţia editorilor. Prin urmare, sumele colectate sunt nesemnificative. Aplicându-se noul timbru cultural, înainte de intrarea cărţilor în librării, se elimină şi evaziunea fiscală din acest domeniu.
Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, acuză că „mint editorii cu ne-ru-și-na-re!” iat„prețul cărților nu crește, decât într-o cantitate nesemnificativă” și „suplimentul ăsta minuscul îl plătesc cititorii, cumpărătorii, nu editorii”. Care ar fi concluzia ta privind legiferarea timbrului cultural?
IOAN MATIUȚ: În ciuda opoziţiei marilor editori din România, consider că această lege aduce o reparaţie firească şi până la urmă morală, scriitorului care oricum câştigă cel mai puţin de pe urma editării cărţilor sale. Totul va depinde de felul în care se va urmări cheltuirea corectă a acestor bani precum şi de sancţionarea drastică a derapajelor de la lege.
Având o oarecare experienţă în mecanismul de conducere şi coordonare a unei unei asociaţii a editorilor (Asociaţia Presei Literare şi a Editorilor din România, APLER) şi a unei federaţii (Federaţia Editorilor şi a Difuzorilor de Carte din România, FEDCR), cred că va creşte şi riscul de atomizare a Uniunilor de creaţie. Astfel, crescând miza financiară vor apărea, ca ciupercile după ploaie, asociații noi iar dezbinările şi rivalităţile şi aşa existente, vor fi mai acute ca oricând. Bine ar fi să mă înşel, dar intuiţia şi experienţa mă fac să fiu sceptic în a crede că acolo unde vor fi bani mai mulți, va fi și înțelegere.
Sper, totuși, ca aplicarea acestei legi, dacă va fi votată, să aducă un firesc plus de bine care să ajungă şi la nivelul artistului de rând. Altfel, vom prospera tot prin reprezentanți…
Ioan Matiuţ
• Licenţiat al Facultăţii de Jurnalism din cadrul U.A.V.; • Redactor la revista de cultură „Arca”; • Membru al Uniunii Scriitorilor din România; ” Vicepreședinte al Asociației Presei Literare și a Editurilor din România (APLER); • Președinte al Federaţia Editorilor şi a Difuzorilor de Carte din România (FEDCR), Filiala Vest; • Membru în Consiliului Director al OPERA SCRISĂ.RO; • Redactor şef la revista „Monitorul Cultural”; • Director al editurii Mirador; • A publicat volumele: „stâlpi de sare”, „umbre”, „priviri”, „déjà vu”, „déjà vu” (ediție în limba maghiară), „între ceruri”, „respiră să nu uiți”, „fuga din urmă”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!