Arad. „Feriți-vă de cerșetori; adevărata sărăcie nu iese pe stradă!”. Aşa spunea Honore de Balzac şi aşa cred şi poliţiştii locali din Arad, care susţin, în plus, că cerşetoria este un fenomen întreţinut de arădeni.
Ce a decis Poliţia Locală? Să scoată artileria grea în lupta cu cerşetoria şi să demaşte fenomenul. Cum altfel decât demascându-i pe falşii cerşetori, care mimează handicapul, indicând sumele pe care aceştia le câştigă pe zi din mila noastră şi rugându-ne pe noi, arădenii, să nu mai contribuim la proliferarea acestui fenomen.
Cea mai recentă informare primită de la Poliţia Locală vorbeşte de faptul că „polițiștii locali, prin activitatea specifică pe care o desfășoară, demască lună de lună câte un fals cerșetor, care, din punct de vedere medical, nu se poate încadra sub nici o formă în categoria persoanelor cu dizabilități. Aceștia, însă, lipsiți de scrupule, își truchează starea fizică, pozând constant în persoane fără membre superioare sau cu alte grave handicapuri. Problema este cu atât mai serioasă cu cât arădenii se milostivesc de acești paria și le oferă diverse sume de bani. Or, tocmai aceste sume sunt „vinovate” de menținerea cerșetorilor pe străzi, atât a celor falși, cât și a celor care chiar au o problemă de sănătate sau alta, ori care, dacă nu au nimic din punct de vedere fizic, cerșesc, pur și simplu, invocând situații de familie disperate”.
În comunicatul venit de la această instituţie se indică şi faptul că arădenii încurajează nemunca: „Cetățenii trebuie să știe că atunci când oferă bani persoanelor de care li se face milă, nu întrețin doar falșii cerșetori, ci întrețin și (ne)munca. Unii dintre cei care imploră mila publicului sunt apți de muncă și ar putea oricând să câștige niște bani lucrând. Nu o fac însă, preferând calea mai ușoară”.
Aradul, Mecca cerşetorilor
Ca urmare a situaţiilor prezentate mai sus, Poliţia Locală face apel la rațiunea arădenilor, rugându-i să conștientizeze faptul că „nicio acțiune a poliției nu va fi eficientă întru totul, atâta timp cât ei înșiși nu conștientizează că tocmai mărunții oferiți zilnic cerșetorilor îi mențin pe aceștia pe străzi. Cu siguranță, dacă nu ar primi nici un leu, ar dispărea definitiv”.
Dar care e situaţia cerşetorilor din Arad? În multe dintre cazuri, aceştia au domicilii stabile în alte județe, de unde revin exclusiv în orașele unde văd că sunt miluiți, aşa cum este şi cazul Aradului. Majoritatea nici măcar nu sunt oameni ai străzii. Au acoperișuri deasupra capului, pot munci, nu au nicio interdicţie în acest sens, dar preferă cerșitul.
Pentru a ne convinge că mila noastră generează, în fapt, problemele de acest tip, Poliţia Locală a indicat câteva cazuri documentate deja de angajaţii instituţiei. Adică câteva cazuri clasice de cerșetori pe străzile municipiului, care au situații locative și familiale ce nu le justifică deloc gestul de a cerși mila publicului.
Cine sunt cerşetorii Aradului
Iată primul caz prezentat de Poliţia Locală: „Unul dintre cerșetorii renumiți, căruia îi lipsește o mână și cerșește, de obicei, în zona Podgoria (Hărănguș Gheorghe), este implicat într-o relație cu o femeie, locuiește într-un apartament închiriat pe bani buni în zona Intim, banii de chirie (150 de euro) provenind, desigur, din cerșit. Cercetările polițiștilor locali au condus la concluzia că acest cerșetor câștigă zilnic sume cuprinse între 200 și 300 de lei. Și asta doar în câteva ore. Un calcul sumar conduce la concluzia că, într-o lună în care cerșetorul nu ar lucra în weekend-uri, tot câștigă lunar peste 1.000 de euro”.
Cel de al doilea caz a fost deja prezentat şi de ziarul nostru. „În fostul sediul al Gospodăririi Comunale Arad (o clădire revendicată, dar ignorată de proprietari, aceștia aflându-se în litigiu cu autoritățile locale) trăiesc, la ora actuală, în jur de 50 de suflete. Printre persoanele care își fac veacul acolo (unii fiind copii) și care trăiesc exclusiv din cerșit, se află și Bembe Tiberiu, de 44 de ani, un individ care îndeplinește rolul unui staroste în adăpost și pentru care cerșesc alți câțiva nefericiți de acolo. Pentru el cerșește inclusiv Țurca Mărcuț Petrișor, persoană cu handicap (îi lipsește piciorul drept), domiciliat în județul Sălaj. În locația amintită mai sus trăiesc persoane domiciliate în Brașov, Deva, Salonta, Șimleul Silvaniei, Vărșand, Teliu, Hunedoara, Constanța, Alba, Timiș, Bihor, Caraș Severin, Sibiu, Făgăraș, Sălaj etc”, indică poliţiştii locali.
Dar aceste cazuri vin completate de altele şi sunt amintite în comunicatul Poliţiei Locale. „Arădenii trebuie să știe că un număr de cerșetori imploră mila publicului exlusiv pentru băuturi alcoolice: Suciu Aurel (Piața Caius Iacob). După exemplul recent al cerșetorului care își joacă veniturile din cerșit la păcănele, asupra cărora am atras atenția, o mai amintim și pe Covaciu Simona (cerșește pe strada Crișan și în Piața Caius Iacob), ale cărei mâini sunt sănătoase, dar și le bandajează în așa fel încât să pară inexistente. Și ei, ca și celorlalți, arădenii le oferă bani, contribuind serios la proliferarea, pe străzile municipiului, a flagelului cerșetoriei”, se arată în informarea instituţiei.
Cum faci faţă unor astfel de fenomene? „În ce ne privește, acționăm constant pentru stoparea fenomenului cerșetoriei, dar atâta timp cât nu suntem susținuți, profilactic, de toți locuitorii orașului, care ar trebui să conștientizeze că nu este sănătos să le ofere în continuare bani cerșetorilor, șansele de succes deplin sunt mult scăzute”, a prezentat purul adevăr Viorica Graur, director general al Poliției Locale Arad.
Locurile preferate de cerşetori
Potrivit Poliţiei Locale, cele mai bune locuri pentru cerșit de pe raza municipiului sunt: Piața Mihai Viteazul (unde fiecare cerșetor din zonă poate câștiga în jur de 100 de lei pe zi de căciulă, inclusiv cei care se ocupă cu „administrarea” locurilor de parcare), intersecția Podgoria (se pot câștiga sume între 100 și 200 de lei, ba chiar 300 de lei pe zi), respectiv Piața Caius Iacob (sume cuprinse între 70 și 150 de lei pe zi). În zilele de sărbătoare, majoritatea cerșetorilor își mută „locurile de muncă” în preajma lăcașelor de cult: UTA – biserica Șega II, Grădiște – Biserica ortodoxă, respectiv în zona Catedralelor – atât ortodoxe, cât și catolică.
Citiți principiile noastre de moderare aici!