Evaluarea riscului de prăbușire în caz de cutremur a spitalelor din județ nu a fost o prioritate pentru autorități, deși unele imobile par că nu mai au viață lungă, chiar dacă nu se mișcă pământul. Circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II, a declarat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, arătând că este nevoie de investiţii masive în infrastructura de sănătate. “Potrivit unui studiu pe care Ministerul Sănătăţii îl va prezenta săptămâna viitoare în ceea ce priveşte starea infrastructurii de sănătate din România, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II. Avem nevoie de investiţii masive în infrastructura de sănătate din România”, a declarat Voiculescu.

În județul Arad, autoritățile nu au fost curioase să afle care este riscul pentru pacienți. De exemplu, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) are 52 de secţii amenajate în 23 de clădiri din tot județul, unele în stare avansată de degradare. Cu toate acestea, niciuna nu a fost expertizată pentru riscul seismic.

Managerul spitalului, Mirandolina Prișcă, ne-a declarat că nu a fost o prioritate. ”După cum știți, această zonă de țară nu este una seismică, așa că nici nu a fost o prioritate realizarea expertizelor”, a spus Prișcă.

Cutremure există, totuși, în zona Banat-Crișana. Nu sunt puternice, dar unele imobile ale spitalului par să cadă fără să se miște pământul. Printre cele mai degradate clădiri sunt cele în care funcționează Maternitatea, secțiile Psihiatrie, Infecțioase Adulți. TBC și Pediatrie II.

În cazul Maternității, autoritățile locale atrăgeau atenția, în luna februarie, că este în pericol să se prăbușească parțial. Imobilul principal are o vechime de peste 150 de ani, dar pentru că este retrocedat, nu s-au mai putut face investiții importante, iar Corpul de Control al Ministerului Sănătății propusese închiderea unității, dacă nu se găsesc soluții urgente pentru mutare.

În 29 ianuarie, bucăți mari de tencuială au căzut de pe fațada din curte, într-un loc prin care trec pacienții și personalul medical. Două dintre cele trei imobile prezintă crăpături în pereții exteriori și interiori, tâmplăria este foarte veche și nu izolează bine, iar unele încăperi au fost dezafectate din cauza pericolului de prăbușire a tavanului.

Ulterior, în luna martie, ministrul Sănătății de atunci, Patriciu Achimaş Cadariu, a vizitat Maternitatea, arătând că este necesară mutarea într-o altă clădire. ”Cade tavanul la propriu (…) Cad pereții”, a spus Cadariu. El s-a referit și la situația complicată a SCJU Arad, care are numeroase imobile retrocedate, motiv pentru care mai multe secții funcționează în condiții improprii, pentru că nu s-au mai putut face investiții. ”Spitalele din Arad s-au unit într-un singur management (reformele din 2010 – n.r.), o chestiune foarte bună, dar rămâne problema numeroaselor locații (retrocedate – n.r.), dificil de rezolvat. Există soluția construirii unui spital modular, dar pe termen lung”, spunea ministrul.

Cel mai răspândit spital

După reformele din 2010, SCJU Arad a devenit spitalul cu cele mai multe imobile şi cea mai mare răspândire din țară, pe o rază de peste 85 de kilometri. Imobilele în care funcționează secțiile nu aparțin spitalului, ci administrațiilor locale, unor culte religioase sau persoane fizice, fiind retrocedate de-a lungul anilor. Din această cauză, autoritățile nu au putut investi în imobilele degradate.

SCJU are aproximativ 2.000 de angajati, iar aici sunt internați, în fiecare an, peste 60.000 de pacienţi. De asemenea, 85.000 de persoane consultate în ambulatoriu şi peste 60.000 de persoane care sunt îngrijite la Unitatea de Primire Urgenţe.