Câte „păcănele” are Aradul? Doar trei localități din județ le pot „găzdui”

ARAD. În octombrie, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a lansat Registrul Public al Mijloacelor de Joc, un instrument unic de transparență și control împotriva pieței negre. Platforma digitală aduce, pentru prima dată, transparență totală în ceea ce privește mijloacele de joc de pe teritoriul României, arată cei de la ONJN.

Conform legislației, ONJN avea obligația de aproximativ doi ani să pună la dispoziția publicului acest registru. ONJN a dezvoltat, cu resurse minime, o aplicație cloud-native care pune la dispoziția publicului o hartă interactivă cu amplasamentele mijloacelor de joc autorizate, generează pentru fiecare mijloc de joc un cod QR unic, prin care pot fi verificate informațiile legate de licență, autorizație, locație și starea aparatului și oferă organizatorilor un spațiu privat virtual securizat, unde își gestionează propriile mijloace de joc, sub condiția aprobării de către Direcția de Autorizări a ONJN.

Datele de pe platformă arată că în toată țara sunt în exploatare aproape 48.500 de mijloace de joc – slot machines (păcănele), rulete și aparate de videoloterie. Alte peste 11 mii apar în registru ca fiind scoase din funcțiune. În județul Arad funcționează 819 mijloace de joc autorizate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, conform datelor furnizate de instituție. Practic, un aparat la fiecare 500 de locuitori. Dintre acestea, 7 sunt de tip ruletă, 74 sunt de tip videoloterie, iar 738 sunt slot machines.

Doar în trei localități

Conform unei legi adoptate anul trecut, păcănelele pot funcționa doar în localități cu mai mult de 15 mii de locuitori. Astfel, în județul Arad se încadrează la această categorie municipiul Arad, orașul Sântana și comuna Vladimirescu. De menționat faptul că cele două din urmă nu au 15 mii de locuitori „pe cont propriu”, ci cu tot cu satele componente ale unităților administrativ-teritoriale. Revenind la mijloacele de joc din județ, 733 dintre acestea funcționează legal în municipiul Arad, 50 la Sântana și 36 la Vladimirescu.

Registrul public al mijloacelor de joc dezvoltat de cei de la ONJN permite filtrarea după județ, localitate sau operator, arată statusul fiecărui mijloc de joc, și afișează seria aparatului, compania și brandul care le deține, adresa locației, licența, perioada de autorizare și statusul – dacă aparatul este în exploatare sau scos din funcțiune.

Îl arată pe hartă

„Există două categorii de operatori: Clasa I, cei care exploatează jocurile de noroc; Clasa a II-a, cei care produc, închiriază sau distribuie mijloace de joc. Pentru operatorii Clasa I, registrul afișează: seria aparatului, compania și brandul care le deține, adresa locației, licența, perioada de autorizare și statusul – dacă aparatul este în exploatare sau scos din funcțiune. Pentru operatorii de Clasa a II-a, registrul afișează: seria aparatului, producătorul, adresa unde se află mijlocul de joc și statusul – dacă este în depozit, închiriat sau vândut, inclusiv către cine. Mai mult, de fiecare dată când utilizatorul apasă pe seria unui aparat, acesta este direcționat către o pagină detaliată, unde sunt afișate toate informațiile despre mijlocul de joc, iar aparatul este indicat precis pe hartă”, transmite Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Împotriva jocurilor „la negru”

Începând cu februarie 2026, toate aparatele slot-machine și VLT trebuie să afișeze codul QR emis de ONJN și să fie dotate cu sisteme de geolocalizare, conform Legii nr. 141/2025. Acest cod QR deja se poate genera automat din registru pentru fiecare mijloc de joc și se va testa funcționalitatea încă de acum. Orice persoană va putea scana codul QR al unui aparat și va avea acces instantaneu la informațiile oficiale din registru – o formă de control social și instituțional fără precedent, care face imposibilă funcționarea aparatelor „la negru”.

„Mai are mult de recuperat”

„În doar cinci luni, împreună cu echipa mea, am reușit să facem ceea ce trebuia să fie făcut de aproape doi ani: un registru public, transparent și funcțional. Vorbim despre un instrument unic la nivel european, care face ordine în piață, oferă protecție cetățenilor și descurajează activitățile ilegale. Cu atât mai importantă devine existența registrului, în condițiile în care am introdus în lege și obligația dotării mijloacelor de joc cu coduri QR și sistem de geolocalizare. Vreau să mulțumesc public conducerii ADR care ne-a sprijinit ca acest sistem să fie deja integrat în infrastructura de Cloud Privat Guvernamental. Am făcut acest sistem informatic pentru oameni, pentru statul român și în beneficiul consumatorilor, chiar dacă am simțit presiuni pentru ca acest registru să nu existe. Tot ce am făcut până acum, sistem de autoexcludere în retail, amenzi record, peste 5000 de acțiuni de control, plângeri penale depuse, confiscări ale mijloacelor de joc fără licență, revocări de licențe, suspendări ale platformelor online, modificarea legislației, toate demonstrează că am protejat doar interesele statului român și am prioritizat protecția jucătorilor, impunând o reglementare strictă a pieței. Știu că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc mai are multe de recuperat, după ani în care instituția nu a ținut pasul cu realitățile pieței, însă cred că suntem pe drumul cel bun. Mă bucur că avem parte de sprijin instituțional din partea domnului Ministru Alexandru Nazare, așa că vom continua să construim un cadru solid, bazat pe transparență și responsabilitate. Aceste rezultate nu îmi aparțin doar mie, ci întregii echipe care a muncit alături de mine. Sunt conștient că mai avem multe de făcut, dar ceea ce contează este că, astăzi, ONJN dovedește că se poate schimba și că poate fi o instituție pe care, atât oamenii, cât și statul român, se pot baza.”, a transmis Vlad-Cristian Soare, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.