ARAD. Fără a avea pretenţia rigurozităţii unui studiu sociologic, Primăria a prezentat, luni, câteva date interesante privind problema oamenilor străzii din municipiul Arad, aşa cum acestea au fost contabilizate de Poliţia Locală.

Profilul

261 de persoane fără adăpost se află, în prezent, în evidența Direcției Generale Poliția Locală Arad (DGPLA), înregistrându-se o creştere de 5% în 2021 faţă de 2020. Doar o treime dintre oamenii străzii sunt din municipiul Arad. O treime sunt din alte localităţi din judeţul Arad: Felnac (9,5%), Pecica (8,2%), Șiria, Iratoș și Lipova (6,8%),Curtici, Vladimirescu și Pâncota (5,4%), Ineu și Vinga (4,8%). O treime sunt din alte județe: Bihor (14,4%), Alba (8,4%), Sălaj (7,2%) Hunedoara (6%), Timiș, Satu Mare, Mureș și Maramureș (4,8%), Cluj (3,6%).

În ceea ce priveşte vârsta persoanelor fără adăpost adunate de poliţiştii locali de pe străzile din municipiul Arad, peste 70% dintre acestea sunt oameni „în putere”, de 18-65 de ani. Din păcate, ei au multe alte probleme asociate: alcoolism (49,8%), consum de substanţe interzise (21%), prostituţie (5%) etc. S-a constatat că, în general, cei mai în vârstă au probleme cu alcoolul şi muncesc la negru, iar cei mai tineri sunt dependenţi de substanţe halucinogene şi nu muncesc deloc. Jumătate din oamenii străzii practică cerşetoria.

Probleme de legislaţie

„Nu avem o legislație suficient de clară și de dură în relația cu oamenii străzii. Ce am putut face la nivel local și numai cu cei care sunt din municipiu a fost să le transformăm amenzile contravenționale în muncă neremunerată în folosul comunității. Peste 100 persoane sunt în această situație. Acest lucru însă nu putem să-l facem cu cei care nu sunt din municipiu sau provin din alte județe. Instituțiile care au tangență cu acest fenomen – Direcţia de Asistenţă Socială, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Poliția Națională, Spitalul Judeţean – nu au o procedură comună, clară, de gestionare a acestei probleme. De aceea le propunem să ne așezăm la aceeași masă, să vedem pe actuala legislație ce proceduri pot fi create și, evident, să vedem cum putem îmbunătăți această legislație. Altfel, este o muncă în zadar pe care comunitatea o suportă finanaciar prin Poliția Locală. Nu în ultimul rând, fac apel la cetățeni: îi îndemn să semnaleze, la numărul de dispecerat al DGPLA – 0257/939 –, locațiile în care se adăpostesc aceste persoane pentru a putea interveni cât mai repede”, a declarat primarul Călin Bibarț.

Parteneriat instituţional

„După doi ani și ceva de gestionare a problemei în care am constatat că cel mai adesea doar perturbăm activitatea curentă a persoanelor din această categorie, am ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm mult mai mult cu partenerii noștri instituționali și cred că aceasta este soluția pe termen lung, alături de activarea comunităților în care își găsesc lăcaș astfel de persoane. În primul rând, este o problemă locativă: trebuie eliminate zonele în care astfel de persoane se aciuiesc în municipiul Arad. Este o problemă socială pentru că sunt cu adevărat niște victime ale societății. Anterior probabil că au fost victime ale familiei și în sensul acesta va trebui să facem echipe cu colegii de la DAS și DGASPC. Este o problemă economică, deoarece este foarte greu să fie integrați în activitate productivă indivizi care nu au făcut lucrul acesta niciodată și care în unele situații sunt tarați de dizabilități sau chiar de handicap. Și până la urmă este o problemă de toleranță pentru că înainte de a fi victime în diverse locații unde abuzează unii de alții sau se comportă pe criterii de forță, ei sunt vizibili în ipostaze în care victimizează populația majoritară care trebuie să găsească înțelegerea necesară pentru a putea să aloce timp, energie, comunicare și poate chiar resurse în vederea integrării, dacă este posibil și în al doilea rând chiar întoarcere în comunitățile de origine, pentru că două treimi nu sunt din Arad. Este o situație cu care ne confruntăm tot mai mult, probabil avem o creștere de 5% pe an și atunci trebuie să spunem la un moment dat stop! Avem 72 locuri de joacă, parcuri, cu suprafață mare, densitate mică a populației și mulți bătrâni și copii expuși. Noi facem tot ce putem și sperăm să putem lucra și mai bine cu partenerii noștri de acum încolo”, a punctat directorul DGPLA, Adrian Toma.