Cearta la intrarea pe strand

Preţul de intrare la ştrand a scos la iveală probleme de ordin social. Dezbaterea publică organizată de Primăria Arad ieri, pe marginea proiectului de Hotărâre privind regulamentul de funcţionare a zonelor de agrement din Arad, printre care şi documentaţia de stabilire a preţurilor la bilete şi abonamente la ştrand, a avut o concluzie importantă. Au luat cuvântul simpli cetăţeni, interesaţi de ştrandul arădean, pensionari care reprezentau structuri sau grupuri de persoane de vârsta a treia, comercianţi, consilieri locali şi lideri politici sau reprezentanţii societăţii civile.

Majoritatea cuvârşitoare a celor care au luat cuvântul a cerut eliminarea taxei de intrare în zonele fără bazine şi reducerea preţurilor la zona I. Cu toţii au pus accent pe lipsa banilor. Pensionarii au subliniat chiar faptul că, în curând, nu vor mai avea „dreptul nici la apă rece”, acuzând lipsa unor facilităţi importante pentru cei cu pensii mici. În discuţiile care au durat o oră şi jumătate, a apărut chiar şi varianta de împărţire a arădenilor în bogaţi şi săraci… S-a propus amenajarea unui alt ştrand (înspre podul Micălaca), pentru…cei care nu îşi permit să meargă la bazine cu valuri şi apă termală…

O altă problemă a fost cea legată de zonarea ştrandului.

Un arădean a dezvăluit că se simte la Auschwitz, din cauza gardului. Comercianţii şi consilierii au cerut eliminarea taxelor de intrare în zona comercială şi de căsuţe, informând administraţia că serviciile oferite nu sunt altele decât cele pe care Primăria le asigură şi în centrul oraşului (iluminat, pază, întreţinere spaţii verzi).

Primele persoane înscrise la cuvânt au cerut Primăriei să ofere mai multe facilităţi. Petru Stan, Toth Ladislau, Dorel Nemţău şi dl. Mureşan au criticat preţurile biletelor şi ale abonamentelor. S-a avansat ideea de menţinere a preţurilor de anul trecut, gratuităţi la pensionari. S-a criticat faptul că nici temperatura apei termale din bazine (33 de grade Celsius dintr-un bazin şi 38 de grade Celsius în altul) nu este suficient de mare. Primăria a fost informată că şi-a pierdut minim 50 de clienţi fideli: membrii Centrului de zi pentru vârstnici Micălaca.

Mihnea Iuga, din partea Mişcării Arădene, a subliniat că nu este firesc ca Primăria să perceapă taxă de spaţiul public, fiind ca şi cum s-ar pune taxă de intrare pe Bulevard. Leo Aslău a subliniat, pe aceeaşi problemă: „Nu aveţi dreptul să tulburaţi în posesie niciun proprietar! Pe ce bază taxaţi în zona comercială şi în zona de căsuţe? Nu prestaţi niciun serviciu în plus faţă de ce aveţi pe Bulevard”.

Fără taxe în două zone

Florin Galiş (PNL) a cerut fie eliminarea taxării în cele două zone, fie un tarif unic de maxim 5 lei, gratuităţi la pensionari şi a cerut detalii privind posturile ocupate la ştrand, subliniind că acum cheltuielile cu personalul ajung la 176.000 lei. Claudiu Cristea (PNŢCD) a precizat că „ştrandul devine o zonă exclusivistă”. A cerut, de asemenea, fie un singur preţ pentru toate zonele, fie eliminarea taxării în zona comercială şi cea de căsuţe. Gheorghe Săplăcan (PSD) a cerut executivului să includă în documentaţie, pentru transparenţă, şi realizările ştrandului de anul trecut şi „să se scoată din calculul preţurilor ratele pentru restituirea creditelor”. Ioan Ignat, şeful serviciului Primăriei care se ocupă şi de administrarea ştrandului, a subliniat că ratele nu sunt incluse în preţ.

Frumos dar prohibitiv

Tiberiu Dekany (PNL) a fost singurul care a precizat că investiţiile au făcut „ştrandul să ajungă la un standard mult mai mare decât a cunoscut vreodată”, dar a criticat faptul că agenţii economici de aici sunt trataţi diferit faţă de cei din centru şi a venit cu soluţii pentru eliminarea taxării în zona comercială şi de căsuţe. A cerut administraţiei să se gândească şi la cei care nu îşi permit să meargă la ştrand şi să amenajeze şi alte zone. Cosmin Şerb (PDL) a subliniat că metodologia de calcul a taxei este justă, că nu este normal ca „100.000 de oameni să beneficieze de o subvenţie”.

52 de zile ploioase

Sezonul trecut nu a fost unul foarte bun pentru plajă, din cauza vremii. Potrivit lui Ioan Ignat, vara trecută a plouat în nu mai puţin de 52 de zile!