Cenzura vine de la Centru

Ordin sau notificare, cert este că în ultimele două luni  o parte din instituţiile publice arădene, fie ele deconcentrate sau nu, au fost atenţionate cu privire la informaţiile pe care le oferă mass-mediei. Cei mai mulţi directori evită subiectul dar au recunoscut că există anumite reguli impuse de centru în ceea ce priveşte relaţia cu media.

Descentralizarea s-a poticnit în imagine. Instituţiile publice centrale au devenit atât de preocupate de imaginea pe care o au în teritoriu încât au solicitat ca aproape orice informaţie, făcută publică să primească în prealabil aprobarea de la centru. Asta va duce cu siguranţă la tărăgănarea anumitor răspunsuri solicitate, care ar putea afecta negativ instituţia respectivă şi, în fond, la îngrădirea accesului la informaţii al arădenilor. Explicaţia generală e că se încearcă evitarea erorilor, păstrarea unui mesaj unitar în teritorii, în fond e vorba de o cenzurare a informaţiilor şi de o recentralizare, cel puţin la nivel de mesaj.  Pe de altă parte trebuie să recunoaştem că sunt şi instituţii unde libertatea de comunicare cu media nu este îngrădită, probabil aici gradul de încredere în oamenii din teritoriu este mult mai mare. E vorba, printre altele de Direcţia de Finanţe Publice, Direcţia de Sănătate Publică (cu excepţia subiectului gripei porcine), Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia de Protecţia Mediului./Atât la Casa de Asigurări de Sănătate cât şi la Direcţia Sanitar Veterinară sau Protecţia Consumatorului respectiva notificare face referire doar la acele informaţii de interes naţional, care ar putea leza imaginea instituţiei naţionale, pentru care trebuie solicitată aprobare. „În cursul lunii ianuarie am primit o notificare de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin care ni se cere să facem cunoscut, în prealabil, orice material pentru mass-media legat de Casa Naţională. ” precizează Bianca Găicean, jurist la CAS Arad. Informaţiile considerate doar de interes local pot fi, cel puţin teoretic, transmise fără aprobări de la centru. Rămâne la latitudinea respectivului director pentru care dintre informaţii va solicita sau nu aprobare.

La Administraţia Drumurilor Naţionale, secţia Arad, nu se poate duce nicio discuţie referitoare la situaţia drumurilor care tranzitează judeţul nostru. Deşi directorul Ioan Balint era unul dintre cele mai sociabile persoane „cu grad”, oferind informaţii la orice oră din zi şi din noapte, un ordin emis de Ministerul Transporturilor îi interzice cu desăvârşire să vorbească cu presa. Nici măcar şefii lui de la Timişoara nu pot să ofere date şi informaţii referitoare la lucrările care se desfăşoară pe drumurile naţionale care trec prin Arad. Singurele persoane de contact care pot oferi asemenea informaţii sunt purtătorii de cuvânt ai ministerului şi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Iar răspunsurile de la aceştia vin în aproximativ 30 de zile de la depunerea solicitării.

APIA şi finanţe – cine vorbeşte

Alexandru Borcea, consilier juridic în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Arad ne-a spus că la un moment dat a existat un ordin de la Bucureşti în sensul raportării tuturor comunicatelor. „A fost vorba despre o circulară prin care ni se spunea că orice comunicat sau informaţie trebuie înainte să fie aprobată de APIA central pentru a putea fi dată ziarelor. Acum însă se merge pe mediatizarea cât mai rapidă şi eficientă a tuturor comunicatelor, fie ele centrale sau locale. A fost o măsura prin care se dorea ca anumite legi sau norme să aibă o singură interpretare la nivel naţional”,a  precizat Alexandru Borcea.

La Direcţie Generală a Finanţelor Publice Arad libertatea de exprimare este la îndemâna oricui. „În funcţie de materialul pe care dorim să îl diseminăm se decide dacă este nevoie de o anumită aprobare de la un serviciu specializat pe respectiva problemă, sau dacă se poată da mass-media de către purtătorul de cuvânt. Democraţia ne dă acest drept de a ne exprima în mod liber”, a punctat Călin Arusti, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

M.A.